Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Drumul lui Deubel (Bucegi)

Postat de: moderator, Ultima actualizare: 20 Octombrie 2021

Cine a fost Friederich Deubel?

La varsta de 88 ani, la 9 ianuarie 1933 s-a stins din viata entomologul si unul dintre membrii de onoare ai S.K.V., Friederich Deubel. Nascut la 13 ianuarie 1845, la Brasov, a manifestat, inca de mic, un interes deosebit pentru insecte, lucrarile lui de specialitate trecand dincolo de granitele tarii. O serie de insecte, miriapode si melci au fost denumite dupa el. A colindat in lung si in lat Carpatii - Parang, Rodna, Hasmas, Retezat, Fagaras s.a. - contribuind la raspandirea drumetiilor si turismului. A fost membru activ al S.K.V., in 1922 fiind ales membru de onoare. Traseele din Bucegi, intre "La prepeleac" si Bucsoiu, si in Piatra Craiului, "La lanturi", umblate de el in premiera in 1897, respectiv 1886, au fost denumite "Drumul lui Deubel".

Putina istorie:

Asadar Drumul lui Deubel este numele purtat de doua poteci deosebit de frumoase din partea estica a Carpatilor Meridionali, una in Piatra Craiului - cunoscuta si sub denumirea mai putin inspirata de "La lanturi" - si o alta in Bucegi, pe fata nordica a Bucsoiului. Friedrich Deubel, vestita calauza de acum mai bine de 100 de ani, membru al S.K.V. (Siebenburgischer Karpaten Verein), sectia Brasov, este cel ramas in memoria acestor locuri pana astazi.

In ceea ce priveste poteca din Bucegi, Deubel este cel care a facut prima amenajare, incluzind si marcaj, in 1886. Poteca lega vechea cabana S.K.V. Malaiesti (situata putin mai jos decat cea existenta pana acum cativa ani) de locul numit "La Prepeleac" si de acolo ducea la varful Omul. A fost refacuta in 1898 de catre S.K.V. Dupa terminarea lucrarilor acestea au fost verificate de insusi Friedrich Deubel, ocazie cu care a fost facuta si o noua marcare. In semn de recunostinta adunarea generala a S.K.V. din 1898 hotaraste sa se dea noului drum numele Drumul lui Deubel.

Un an mai tirziu, in 1899, Societatea Carpatina Sinaia amenajeaza si poteca dintre Prepeleac si poiana Pichetul Rosu ce va purta de atunci numele Poteca Take Ionescu.

Drumul lui Deubel este strabatut si astazi de o poteca turistica marcata. Caracterizat drept dificil, este bine sa fie evitat iarna sau in conditii de vreme rea.

Inainte de orice, o recomandare. Nu intrati in traseu daca mai exista zapada, mai ales daca aceasta e mare si neintarita. Daca stratul de zapada e mic si inghetat e posibil sa aveti nevoie de coltari si chiar de un piolet.

Dar cel mai bine este sa amanati drumetia mai spre vara. Locurile raman la fel de frumoase si riscul de accidentare va fi mult mai mic.

Ajunsi cumva pe varful Omul (2507 m) facem rapid un tur de orizont si parasim imprejurimile cabanei si mai noile vestigii ale "civilizatiei", din pacate prea raspandite prin acest masiv. Ne indreptam catre nordul platformei existente pe varf avand sub ochi frumoasa piramida a varfului Bucsoiu (2492 m).

De altfel lumea de basm a Bucsoiului o vom traversa in acest drum.

Depasim poteca ce se indreapta spre varful Scara (sau, printr-o ramificatie, spre Hornurile Malaiestiului) si ramanem cu semnul "banda rosie" ce ne va insoti in continuare.

Coboram spre nord-est pe o coama ce ne conduce in Curmatura Morarului, situata la obarsia vaii Morarului. Poteca urmeaza aproape orizontal pana in Curmatura Bucsoiului dupa care ne obliga sa incepem urcusul spre varf. Spre dreapta se desprinde creasta Bucsoiului Mic.

Dupa ce depasim si obarsia vaii Bucsoiului ce se deschide prapastios tot in partea dreapta urcusul se accentueaza si, curand, ajungem pe varf.

Facem un scurt popas, privelistile fiind coplesitoare in orice parte ne-am intoarce privirile.

In continuare poteca urmeaza creasta in coborare. Trebuie sa fim atenti, in unele locuri panta este destul de abrupta.

Dupa cel mult o jumatate de ora ajungem intr-o sa de unde se ramifica spre stanga drumul marcat de coborare spre valea Malaiesti urmand Brana Caprelor, pe fata vestica a muntelui. Poteca foarte frumoasa, dar pe care o vom ignora acum.

Tot in aceeasi sa iese de pe fata estica si Brana Mare a Bucsoiului, nemarcata insa. Aceasta duce in partea superioara a vaii Bucsoiului de unde se continua pe versantul Bucsoiului Mic, ocolindu-l pana in valea Morarului unde se uneste cu Brana Mare a Morarului. Frumoasele brane ale Bucegilor!

Pornim mai departe pe urmele lui Deubel, pe "banda rosie". O spalatura ne obliga sa facem un mic ocol pe fata dinspre Malaiesti. Revenim in creasta dupa depasirea ei.

Inca un sfert de ora si ajungem in locul numit "Cununa Bucsoiului" de unde parasim creasta si coboram spre dreapta. Traversam fagasul conturat al Branei lui Stanila.

Mai coboram o portiune abrupta si intalnim o alta poteca marcata ce vine din stanga, dinspre Malaiesti. Suntem in locul numit "La Prepeleac".

De aici urmam Poteca Take Ionescu care coboara spre dreapta, traverseaza Valcelul Indracit si apoi Valea Rea (a Bucsoiului). Depasim o creasta secundara si iesim curand in Poiana Bucsoiului.

Mai facem un sfert de ora pana in poiana de sub Capatana Porcului (1589 m), la rascrucea cunoscuta sub numele Pichetul Rosu (1445 m).

Inca 15 minute si suntem la cabana Poiana Izvoarelor sau, mai bine, cu un ocol de cam doua ore mergem direct in Busteni prin Poiana Morarului, Poiana Costilei si peste Munticel pana la Caminul Alpin.

Durata totala de mers: aproximativ doua ore si jumatate de la varful Omul si pana la Pichetul Rosu (in coborare!). Aproximativ patru ore pentru traseul parcurs invers, in urcare.

Articol vizualizat de 2 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!


Alte articole din Istoria turismului

Istoricul Cabanei Plaiul Foii La doar 20 de minute de mers (14 km cu auto) de orasul Zarnesti, ajungi la Cabana Plaiul Foii, la 859 de metri altitudine, punct de plecare catre multe din traseele de pe flancul vestic al Pietrei Craiului. Este asezata pe malul Barsei Mari, sub Gruiul Lung. Cabana asta s-a cam infipt in istoria ... DETALII
Remember Cabana Arpas sau Fata Padurii La 600 de metri altitudine, Valea Arpasului adaposteste Cabana Arpas, incadrand-o intre salbaticia muchiilor Albotei si pitorescul celei a Taratei. Explicatia construirii acestei cladiri, in padure, in acest loc, trebuie cautata in secolul XIX. In 1827, s-a construit o fabrica de sticla in Valea ... DETALII
Istoricul Cabanei Izvorul Muntelui Prima constructie pare a fi cea ridicata in 1920, pe locul unde se aflau chiliile unor sihastrii. Ulterior, un grup de armeni care exploatau padurile de sub Ocolasul Mic au ridicat cateva bordeie si beciuri. Prin grija inginerului Anania de la Ocolul Silvic s-a construit in locul bordeielor un ... DETALII
Asociatia Turistica Hanul Drumetilor Asociatia Hanul Drumetilor - societate pe actiuni cu un capital social initial de 200.000 lei impartit in 200 de actiuni nominative de 100 lei buc. Adunarea generala preliminara, convocata de initiatori pe data de 14.09.1920 s-a tinut in casa Spiru Haret. Membrii fomdatori au fost: Bucura Dumbrava ... DETALII
Istoricul Cabanei Podragu Este cabana din Muntii Fagaras situata la cea mai mare altitudine, 2136 de metri, pe versantul nordic, in caldarea glaciara a Vaii Podragului, langa lacul cu acelasi nume. Este vizitata de turistii care parcurg traseul de creasta, sau de cei care urca aici pentru a se bucura de frumusetea ... DETALII