Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Scurt istoric al Cabanei Dochia

Postat de: moderator, Ultima actualizare: 23 Septembrie 2021

Asezata la raspantie de poteci, intre varful Lespezi (altitudine 1807 m) si Batca Ghedeonului (1845 m), cabana Dochia ofera adapost numerosilor turisti care vin sa cutreiere masivul Ceahlau - batranul rege al Carpatilor rasariteni. Numele cabanei provine de la o stanca aflata in preajma. Legenda zice ca aceasta ar fi pietrificarea unei fete de imparat pe nume Dochia, care, fugind de imparatul cotropitor ce voia sa o ia de nevasta, s-a travestit in pastorita, urcand cu o turma de oi in munti. Cum timpul era frumos, a inceput sa lepede din cojoace unul cate unul. Dar aproape ajunsa in varf, se lasa deodata un frig, de ziceai ca e iarna. Nefiind deprinsa cu frigul si temandu-se sa se intoarca, incepu a carti impotriva lui Dumnezeu. Acesta o pedepsi prefacand-o in stana de piatra, iar oile in bolovani.

Pe locul actualei cabane, in anul 1910, profesorii universitari Dimitrie Cadere si Ion V. Praja, din Iasi, au construit un adapost din pietre lipite intre ele cu lut. Acesta n-a rezistat vremii foarte capricioase de pe Ceahlau - uneori cu ploi, viscole si furtuni naprasnice - si s-a daramat in cateva luni. Un alt iesean, gazetarul Gheorghe Panu, a incercat si el sa ridice, intre timp, un refugiu de lemn, la Piatra Sura, pe versantul sud-vestic al Ocolasului Mic. Dar constructia a fost luata de vant si aruncata pe coasta muntelui, in abrupturile dinspre Bistra.

Dupa aceste nereusite s-a ajuns la concluzia ca numai un adapost din beton-armat ar putea face fata intemperiilor acestui masiv. Prin urmare, in 1912, sectia de turism a Societatii de Gimnastica, Sport si Muzica din Iasi a hotarat formarea unui comitet de initiativa ce urma sa se ocupe indeaproape de construirea cabanei Dochia. Din comitet faceau parte: prof. Dimitrie Cadere si Ion V. Praja, ing. Niculescu Dacu, din Piatra Neamt, ing. Bals (care facuse planurile cabanei), dr. I. Costinescu si generalul medic N. Vicol. Lucrarile de executie au debutat in anul 1913, in primavara, sub conducerea antreprenorului italian Carlo Zane, care locuia in orasul Piatra Neamt. El a angajat, pentru inceput, un numar de mesteri-zidari, care, insa, s-au speriat de conditiile vitrege ale climatului alpin dint timpul verii de pe Ceahlau si au abandonat lucrarea. Carlo, ambitios din fire si mester iscusit, nu a renuntat si a gasit alti lucratori printre emigrantii italieni din tara noastra, oameni caliti cu clima aspra din Alpi si Apenini.

Foarte, foarte greu au fost transportate materialele de constructie, in afara de piatra, care se gasea, desigur, din abundenta pe munte. Motivul: relieful extrem de framantat, lipsa drumurilor potrivite si a unor mijloace de transport moderne. In special cimentul, dar si alte materiale au fost carate pe spinarea cailor marunti din partea locului. Cele mai multe dificultati s-au intampinat la transportul usilor si ferestrelor, cofectionate din fier forjat la Uzina din Piatra Neamt. La ducerea acestora au fost folosite carucioare cu roti groase trase de cai. Faptul acesta a intarziat insa lucrarea, incat cabana a fost terminata "la rosu" abia in toamna anului 1913. Inaugurarea ei s-a petrecut in primavara anului urmator, dupa incheierea tuturor lucrarilor de finisare.

Cabana Dochia avea sa fie devastata in vremea primului razboi mondial (1916-1918), ceea ce a impus societatii cheltuieli suplimentare pentru refacere. Ea a fost reparata si, apoi, reinaugurata la 6 august 1922, de "Ziua Muntelui" - o traditie pe care si astazi locuitorii satelor din jur o pastreaza, continuand sa se adune in aceasta zi pe varful masivului, sarbatorindu-l. Dupa anul 1922, sectia de turism a S.G.S.M. Iasi a desfasurat o activitate rodnica si binefacatoare, care a crescut an de an, organizand trei-patru excursii pe Ceahlau in fiecare vara. In 1930, s-a pus si problema marcajului potecilor Ceahlaului, dupa ce se contractase, in 1929, de Gheorghe Baciu, concesionarea ingrijirii cabanei Dochia. Prin grija Oficiului de Turism din Piatra Neamt, in anii 1958-1959, cabana a fost marita, capacitatea sa de gazduire sporind de la 30-40 de locuri la aproape 120 de locuri.

In afara rasariturilor de soare, "Dochia" ofera posibilitatea unor excursii pe platoul muntelui si imprejurimi, printre ciudatele stanci slefuite in forme fantastice de ploi si vanturi, stanci ce au contribuit la renumele peisajului spectaculos din Ceahlau. Chiar din fata cabanei se zareste imensul clestar al lacului de acumulare Bicaz, iar dincolo de el - culmile Stanisoarei. Pentru amatorii de schi, terenurile sunt in apropiere. Buna primire la "Dochia" a fost totdeauna recunoscuta si apreciata.

Articol semnat de IULIAN NICA 

Articol vizualizat de 1748 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!


Alte articole din Istoria turismului

Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor - S.K.V. Adunarea de constituire a S.K.V.-ului (Siebenburgische Karpathenverein) s-a tinut in ziua de 28 noiembrie 1880, la initiativa lui Karl Wolff si in prezenta a 498 de participanti. In comitetul de conducere au fost alesi, printre altii, urmatorii membrii marcanti: Karl Conradt - presedinte, Albert E. ... DETALII
Istoricul Cabanei Clabucet Plecare Situata la o altitudine de 1456 de metri, Cabana Clabucet Plecare a fost ani de-a randul un loc emblematic pentru orasul-statiune Predeal. Aceasta oferea o panorama unica asupra abruptului prahovean al Bucegilor si a Tarii Barsei. Avand posibilitatea de a caza 80 de persoane, Cabana Clabucet era ... DETALII
Primele asociatii si cluburi de turism din Romania Primele incercari de a organiza activitatea turistica in tara noastra dateaza inca din secolul XIX. Din initiativa privata au aparut o serie de asociatii, organizatii sau societati, cluburi etc. care desfasurau o activitate turistica pe arealele geografice posibil de abordat, cautand sa atraga in ... DETALII
Istoricul Cabanei Podragu Este cabana din Muntii Fagaras situata la cea mai mare altitudine, 2136 de metri, pe versantul nordic, in caldarea glaciara a Vaii Podragului, langa lacul cu acelasi nume. Este vizitata de turistii care parcurg traseul de creasta, sau de cei care urca aici pentru a se bucura de frumusetea ... DETALII
Istoricul Cabanei Pietrele Prima asezare turistica pe Valea Petrele a fost o casa de adapost si vanatoare, in locul acum denumit, dupa vechii turisti, "CASA VECHE", iar dupa unii autori de ghiduri turistice ale Retezatului, aceasta poiana a fost rebotezata ca "Poiana Soarelui". Asezata la o altitudine ... DETALII