Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Manastirea Frumoasa din Iasi

Postat de moderator, Ultima actualizare: 21 Septembrie 2012

Biserica noua (1836) a mai vechii manastiri Frumoasa, se afla situata la poalele dealului Cetatuia, pe un damb ce domina zona inundabila a paraului Nicolina.

Asa cum ne apare azi, manastirea Frumoasa si celelalte constructii ale complexului arhitectonic de aici sunt rezultatul unor lucrari care au inceput acum patru secole si au suferit, in epocile urmatoare, transformari radicale. Aceste locuri au intrat in istorie in timpul celei de-a doua domnii a lui Petre Schiopul, iar ctitorul primei biserici de la Frumoasa (1583) a fost Melentie Balica, boier ce a detinut inalte dregatorii in divanul Moldovei.

Numele manastirii Frumoasa trebuie pus in legatura cu "pitorescul de basm" al locului, unde se inaltau biserica si curtile domnesti. "Iazul inconjurator, care intregea splendoarea decorului natural, facea din manastirea Frumoasa o mica cetate de insula."

Dintre constructiile din timpul lui Grigore Ghica se mai pastreaza zidul cu metereze, ce inconjoara intregul complex arhitectonic de la Frumoasa. Acest zid a suferit unele transformari in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea avand o inaltime de 4m, exceptand latura de Vest care este mai inalta, o grosime de 0,80 m si un perimetru de o jumatate de kilometru. De asemenea, in partea sudica a zidului se pot vedea ruinele unuia din cele doua palate ce alcatuiau "Curtea scumpa" a domnitorului Grigore Ghica.

"Palatul de pe ziduri" din incinta manastirii imbina stilul clasic cu cel traditional moldovenesc si a fost ridicat intre 1818 -1819 dupa planurile arhitectului Martin Kubelka. Planul palatului este de forma dreptunghiulara, cu doua iesiri: una pe fata dinspre Sud, in interiorul incintei si alta pe fatada opusa, intercaland zidul incintei, de unde numele de "Palatul de pe ziduri". Marele salon al palatului se intinde peste zidul incintei, oferind de la etaj o vedere panoramica asupra Iasului.

Biserica actuala de la Frumoasa poarta din plin pecetea timpurilor in care a fost construita, impresionand prin monumentalitate. Ea este construita in forma de nava si se intinde pe o lungime de 37 metri si o latime de 15 metri.

Intrarea in biserica se face printr-un portic doric cu fronton triunghiular, prevazut cu patru coloane, cele din mijloc fiind legate intre ele printr-o arcada. Coloanele, pilastrii si arcadele, utilizate cu pricepere si ingeniozitate decoreaza fatadele, sporind eleganta impunatorului monument.

De un efect plastic deosebit este si turnul clopotnita care marcheaza intrarea in incinta manastirii. Peste registrul inferior, masiv si strapuns de gangul intrarii, se afla camera clopotelor, ale carei fatade sunt decorate de douasprezece coloane ionice.

Pe latura estica a zidului incintei se deschide o alta poarta inalta, cunoscuta sub numele de "Poarta Spanzuratilor". In zilele de iarmaroc, pe aici erau scosi, pe platoul din fata, condamnatii la moarte spre a fi ridicati in furci.

Tot in incinta manastirii Frumoasa, in partea nordica a bisericii, se afla un monument maret din marmura alba. Este cavoul ridicat de domnitorul Mihail Sturza "spre pomenirea preaslavitului logofat si cavaler Grigore Sturza, nascut in 1758 si savarsit in 1833" Acest cavou este alcatuit dintr-un grup statuar biblic, dominat de un inger care se sprijina gratios de un mic obelist. Soclul, de pe care se inalta statuia, este impodobit cu sculpturi reprezentand stema cu capul de bour si leul, steaguri, arme si o jerba de flori, iar la cele patru colturi ale acestui soclu ornamental vegheaza cate un alt inger care se roaga. Frumosul cavou mai adaposteste si criptele altor membri ai familiei Sturza: Dimitrie Grigore Sturza, Olga Vogoride Sturza, Olga Sturza (nascuta Ghica).

Lucrarile de restaurare din 1739 au fost atribuite lui Enache Kogalniceanu si definitivate de Ioan Mavrocordat care a construit si un foisor "foarte frumosu de cea parte a helesteului Frumoasei, sub Cetatuie" si o "cisme sub acelasi deal".

Cu anul 1863 averile bisericii sunt trecute in patrimoniul statului, iar casele domnesti de aici sunt transformate in cazarma si mai tarziu in spital militar.

Biserica Frumoasa este un edificiu care imbina, in favoarea esteticului, simplitatea si sobrietatea clasicismului cu traditionalismul local, monumentele, zidurile si locurile de la Frumoasa purtand ecoul indepartat al unor intamplari verosimile ce s-au perpetuat timp de patru secole. 

Articol vizualizat o data


Alte obiective turistice din judetul Iasi


Palatul Culturii din Iasi Vechea si vestita Ulita Mare, "de felul ei stramta si stramba, in ciuda numirii ce o purta azi, se intinde in sus si in jos, larga de cel putin patru ori" pe cat fusese, se continuie cu ruinile curtii domnesti prefacute intr-un chipes Palat caci cel de la curtea domneasca fusese mistuit ... DETALII
Gradina Botanica Anastasie Fatu Iasi In urma cu 156 de ani, medicul si naturalistul Anastasie Fatu infiinta la Iasi prima gradina botanica din Principatele Romane, o institutie cu o istorie framantata, daca ne aducem aminte ca primul sau amplasament a fost la Rapa Galbena, pe strada Florilor de astazi. Aceasta avea sa fie pentru multi ... DETALII
Manastirea Trei Ierarhi din Iasi Pe o veche si pitoreasca strada ieseana, nu departe de Curtea Domneasca, in Ulita Domneasca (actualul Bulevard Stefan cel Mare) batranul nostru targ pastreaza o adevarata comoara a arhitecturii romanesti. Se inalta aici biserica Trei Ierarhi, o biserica ce "nu-i chip s-o descrii cu limba sau ... DETALII
Biserica Barboi Cu ziduri vechi, de sfanta fortareata a rugaciunii, biserica ramane peste veacuri unul dintre locasurile simbol din Iasiul ortodox. In armonie cu maretia Goliei si cu sobrietatea orientala a Bisericii Sfantul Sava, ctitoria Sturdzestilor cu hramul Sfintilor Apostoli Petru si Pavel traieste mereu ... DETALII
Bojdeuca Ion Creanga La Iasi, bojdeuca din strada Simion Barnutiu nr. 4, unde a locuit marele povestitor, a fost gospodarita de Tinca Vartic, primul lector si “cenzor” al lui Creanga. Casuta, renovata in trei randuri (1917, 1933 si 1962), a devenit muzeu in 1918. Aici, unde-l vizitau filozoful Conta, ... DETALII

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!