Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Rezervatia Geologica si Paleontologica Dealul Repedea

Postat de moderator, Ultima actualizare: 21 Septembrie 2012

Este situata in partea de sud a municipiului Iasi, ocupand o suprafata de circa 47,5 ha. Rezvervatia este o unitate de relief distincta din cadrul unitatii majore Coasta Iasului (Cuesta Iasilor). Denumirea provine de la formele de relief denumite "cueste" care sunt dealuri cu strate geologice cutate. Aceste dealuri se mai caracterizeaza prin existenta unor platouri structurale (in cazul Dealului Repedea, platoul pe care este instalata antena de releu), a unor formatiuni spectaculoase aparute in urma prabusirilor, procese des intalnite in cadrul reliefului structural si nu in ultimul rand prin suprafete abrupte cu versanti asimetrici.

Acest monument al naturii prezinta o importanta deosebita in cadrul municipiului Iasi din mai multe puncte de vedere. In primul rand este un loc ideal atat pentru practicarea unor sporturi precum ciclismul, dar si pentru drumetii intrucat Dealul Repedea ofera turistilor o priveliste unica in contextul fizico-geografic al judetului Iasi. Astfel, zona ofera un peisaj diferit fata de cel dominant in oras, cu terase, coline domoale si lunci, peisaj ce se arata sub forma unei aglomerari de versanti abrupti, aflorimente si straturi calcaroase cu diferite roci fosilifere. De asemnea, Rezervatia Geologica si Paleontologica "Dealul Repedea" constituie un punct de mare interes pentru cei interesati de istoria geologica a suprafetei ocupate de orasul Iasi. Evident, pentru a reconstitui tot trecutul geologic al acestui spatiu original trebuie studiate toate formele de relief din zona.

Insa Dealul Repedea prin complexitatea sa ramane o importanta pagina de istorie geologica. Pe platoul unde este apmlasata antena de releu, la o distanta de doar cativa metri de aceasta, se afla zona care prezinta cel mai mare interes. La prima vedere pare doar o simpla alunecare de teren, care dezvaluie straturi paralele de calcar. Dar la o privire mai atenta asupra rocilor din aceste straturi, se observa anumite formatiuni fosilifere sub forma unor puncte minuscule numite "oolite", ramasite ale unor organisme marine. Pe langa acestea se mai gasesc si fosile de "Mactra podolica", o specie de molusca.

Avand in vedere aceste aspecte, cat si alte dovezi precum unele cochilii gasite pe platou sau forma de semicerc pe care o are aceasta mica depresiune, geologii au tras concluzia ca se afla pe teritoriul unui mic golf. Mai mult de atat, aceste dovezi confirma faptul ca arealul respectiv se afla pe baza Marii Sarmatiene care a ocupat acest spatiu in urma cu circa 12 milioane de ani in urma. De asemenea, si grosimea de aproximativ 20-50 metri ale deluviilor de alunecare de pe versantii ce compun Coasta Iasului constituie un argument puternic pentru sustinerea acestei ipoteze. Un alt element original pentru Dealul Repedea este altitudinea neobisnuit de mare pentru aceasta zona (352 metri). Acest aspect are drept cauza atat textura rocilor din substrat, cat si procesele care au sculptat formele de relief din imprejurimi.

Tot complexul de subunitati deluroase care fac parte din Coasta Iasului (Dealul Repedea, Dealul Paun, Dealul Trelea) realizeaza trecerea brusca dintre doua unitati majore de relief cu substraturi geologice distincte: Campia Jijiei si Podisul Barladului. Daca in Campia Jijiei predomina argilele, in Podisul Barladului apar calcarele si gresiile. Dupa cum am mai spus si procesele responsabile cu formarea reliefului au avut un rol important in acest sens. Exemplele cele mai elocvente sunt eroziunea antropica, procesele de pluviodenudatie exercitate de apa ploilor, dar si faptul ca intreaga zona se afla sub apa Marii Sarmatiene.

Fiind o parte integranta a Podisului Barladului si avand astfel o alcatuire geologica mai dura, Dealul Repedea s-a impus in ceea ce priveste altitudinea. Alte aspecte definitorii ale Rezervatiei Geologice ?i Paleontologice "Dealul Repedea" ar fi versantul abrupt care se poate observa din aproape orice punct al orasului si stancile desprinse din deal in urma unor prabusiri care dau un aspect spectaculos peisajului. De altfel, si imprejurimile ofera privelisti cu totul aparte pentru judetul Iasi, in sensul ca Dealul Repedea se invecineaza cu alte coline legate prin sei (care sunt, de asemenea forme de relief distincte pentru acest spatiu) precum Dealul Paun care inregistreaza cea mai mare altitudine din Iasi (404 metri) sau Dealul Trelea.

Sub aspectul vegetatiei Dealul Repedea se incadreaza in padurea Repedea-Barnova, situata pe platoul structural amintit mai sus. Pe acest platou altitudinea medie este cuprinsa intre 350-400 metri. Padurea Repedea-Barnova este limitata de traseul caii ferate din Seaua Barnovei, Coasta Repedei, muchia Prutului si, spre sud, aliniamentul satelor Schitul Duca-Dobrovat-Scanteia.

Aceasta se intinde pe o suprafata de circa 15.000 ha. O specie predominanta este fagul (Fagus silvatica cu varietatile sale moesica, taurica si orientalis). Se considera ca fagul se gaseste aici la limita inferioara a etajului sau in Podisul Moldovei si in unul din punctele cele mai estice ale arealului sau din Romania. Alte specii de arbori ar mai fi: gorunul (Quercus petraea), stejarul (Quercus robus), carpenul (Carpinus betulus), teiul alb (Tilia tomentosa), teiul rosu (Tilia cordata), teiul cu frunza lata (Tilia platyphylos), frasinul (Fraxinus excelsior), artarul (Acer plantanoides), jugastrul (Acer campestre), plopul (Populus tremula), ciresul (Cerasus avium), paltinul (Acer pseudoplatanus), ulmul (Ulmus montana), scorusul (Sorbus torminalis), salcia (Salix alba), stejarul brumariu (Quercus pedunculiflora). Sporadic apar si unele conifere. Exista si un strat de arbusti mai putin devzoltat fata de cel de arbori: paducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), soc (Sombucus nigra) s.a. De asemenea flora ierboasa este slab dezvoltata, ca urmare a humusului slab dezvoltat: rogozul de padure (Carex pilosa), coltisorul (Dentaria bulbifera), piciorul caprei (Aegopodium podagraria) etc.

E bine sa mai retinem ca, in ultimii ani, Rezervatia Geologica si Paleontologica "Dealul Repedea" intampina o serie de probleme determinate de intensificarea activitatii turistice din zona si de unele constructii care au ca rezultat efecte nocive cauzate de anumite deseuri lasate la voia intamplarii. Efectul interventiilor antropice devine din ce in ce mai evident, fapt ilustrat de cantitatile de gunoaie ridicate de pe platou.

Dar poate cel mai distructiv rezultat il are activitatea industriala din oras, in special cea din cadrul centralei termice. Aceasta elimina prin cosurile sale diferite substante toxice care impreuna cu gazele de esapament ajung in atmosfera si pe timpul anotimpului secetos formeaza nori care dau nastere la ploi acide. Substantele din apa acestor ploi precum acidul sulfuric sau dioxidul de carbon au consecinte devastatoare asupra calcarului fosilifer din straturile rezervatiei. Carbonatul de calciu nu este rezistent la actiunile corozive ale compusilor amintiti. Ca urmare a acestui fapt, in straturile paralele apar fisuri de dimensiuni considerabile, care par produse de cutremure. Exista astfel pericolul unor prabusiri, periculoase atat pentru turisti cat si pentru mediu.

Din aceste motive, in anul 1955 zona a fost declarata monument al naturii printr-un decret emis de Consiliul de Ministri. In ciuda acestui fapt rezultatele poluarii si ale neglijentei oamenilor sunt mai vizibile ca oricand. Rezervatia Geologica si Paleontologica "Dealul Repedea" este de asemenea foarte importanta pentru geologia romaneasca intrucat pe baza rocilor de aici, in 1862, profesorul Grigore Cobalcescu de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iasi a scris prima lucrare de geologie, intitulata "Calcariul de la Rapidea". Rezervatia "Dealul Repedea" este probabil la fel de importanta pentru geologi pe cat de importanta este civilizatia "Cucuteni" pentru arheologi.

Articol semnat de ALEXANDRU MAFTEI

Articol vizualizat o data


Alte obiective turistice din judetul Iasi


Palatul Culturii din Iasi Vechea si vestita Ulita Mare, "de felul ei stramta si stramba, in ciuda numirii ce o purta azi, se intinde in sus si in jos, larga de cel putin patru ori" pe cat fusese, se continuie cu ruinile curtii domnesti prefacute intr-un chipes Palat caci cel de la curtea domneasca fusese mistuit ... DETALII
Manastirea Hadambu adaposteste trei icoane facatoare de minuni Amplasata intr-un cadru natural mirific, in satul Schitul Hadambului apartinator comunei Mogosesti, la 20 km de orasul Iasi, manastirea a devenit in ultimul deceniu un adevarat loc de pelerinaj pentru crestinii de pretutindeni. Motivul il constituie prezenta aici a trei icoane ale Maicii Domnului ... DETALII
Manastirea Galata din Iasi O imagine a Iasilor, de la 1677 ofera o imagine a orasului cu "manastirile si bisericile adapostite ca niste corabii intr-un port" si un peisaj arhitectural al contrastelor izbitoare ce te va impresiona prin maretia si gravitatea zidurilor din jurul bisericilor si manastirilor, prin ... DETALII
Bojdeuca Ion Creanga La Iasi, bojdeuca din strada Simion Barnutiu nr. 4, unde a locuit marele povestitor, a fost gospodarita de Tinca Vartic, primul lector si “cenzor” al lui Creanga. Casuta, renovata in trei randuri (1917, 1933 si 1962), a devenit muzeu in 1918. Aici, unde-l vizitau filozoful Conta, ... DETALII
Manastirea Podgoria Copou (Manastirea din Gradina Botanica) In mijlocul unor vii din Gradina Botanica Iasi, pe strada Podgoriilor, ascunsa de forfota orasului, se afla Manastirea Podgoria Copou, cunoscuta si sub numele de Bisericuta dintre vii. O legenda spune ca, in timpul unei invazii a tatarilor in Iasi, Doamna Tudosca (Teodosia), sotia lui Vasile Lupu, ... DETALII

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!