Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Muntii Aninei

Ultima actualizare: 23 Octombrie 2017

Localizare

 

Muntii Aninei fac parte din marea unitate a Muntilor Banatului fiind situati in partea de vest a lor. In decursul timpului acesti munti au avut denumiri diferite, o parte din ei fiind atasati Muntilor Semenic. In prezent aceasta unitate muntoasa, in cadrul limitelor pe care le vom prezenta, este cunoscuta sub numele de Muntii Aninei, dupa orasul cu acelasi nume care se afla in centrul lor. 

 
Muntii Aninei, cu inaltimea cea mai mare in varful Leordis (1160 m), au o suprafata de 770 kmp si o forma alungita pe directia NNE-SSV. In cadrul lor, cea mai mare suprafata (600 kmp) o ocupa calcarele care se intind si in Muntii Locvei, pana la Dunare, fiind cea mai mare si mai compacta suprafata calcaroasa din tara noastra (807 kmp). Desi au o inaltime mica, ei cuprind numeroase obiective turistice care sint din ce in ce mai cautate de catre drumeti.
 
 
 
Click pentru a vedea harta completa
 
 
 

Limite

 
 
 
In partea de nord Muntii Aninei sunt despartiti de culmile piemontane prelungi si joase (300-400 m) de la bordura Semenicului si de Depresiunea Ezeris de raul Barzava. Limita de est este formata din doua sectoare distincte: in primul sector Barzava prin cursul superior si Poneasca, pana la confluenta cu Minisul ii desparte de Muntii Semenic care domina imprejurimile cu relieful sau inalt (varful Piatra Goznei 1447 m). In al doilea sector, limita urmeaza linia sinuoasa a contactului dintre calcare si rocile care nu carstifica, sisturi cristaline si granit, din care sint alcatuite dealurile Bozoviciului. Pe seama calcarelor s-a format un abrupt puternic care domina dealurile amintite cu 150-200 m, incepand din valea Minisului pana in valea Nerei. 
 
In partea de sud-vest, cheile adanci ale Nerei, cuprinse intre confluenta paraielor Bresnic (la est) si Beu (la vest) cu Nera, formeaza limita dintre Muntii Aninei si cei ai Locvei. Contactul cu Dealurile Oravitei si Depresiunea Lupac, respectiv limita de vest, este marcata de abruptul calcaros al Muntilor Aninei care le domina cu 200-500 m, de la Nera pana la nord de localitatea Garliste, ce se desfasoara in lungul unei mari dislocatii tectonice marcata de roci eruptive. La nord de Garliste limita vestica este pusa in evidenta de ruptura de panta dintre munte si Depresiunea Lupacului, dupa care ea urmeaza vaile Lupacul Mic si Barzavita pana la confluenta acesteia cu Barzava.
 
Raurile au sapat in calcare chei spectaculoase printre care se remarca Cheile Carasului (19 km), Cheile Nerei (18 km), Cheile Minisului (14 km), Cheile Garlistei (9 km), Cheile Buhuiului (8 km) si altele. Un rol foarte important in modelarea calcarelor l-a avut apa, care prin dizolvare a creat toata gama formelor carstice de suprafata si de adancime.
 
 

Rezervatii naturale

 
 
Rezervatia Beusnita este situata in partea de vest a culmii calcaroase Plesiva, pe valea Beusnita. Pe fundul vaii s-a depus un strat de tuf calcaros din care s-au format nenumarate baraje, precum si cele trei cascade mari ale Beusnitei. La confluenta Beusnitei cu Beu se afla Lacul Ochiul Beu alimentat de un izbuc submers. Conditiile topoclimatice au permis dezvoltarea liliacului salbatic, carpinitei, mojdreanului si altele. In padurea de aici intalnim si fagul balcanic, ulmul, frasiniul si alunul turcesc.
 
Rezervatia Cheile Nerei cuprinde zona calcaroasa a acestor chei unde, in afara de valoarea peisajului, se afla ocrotite numeroase specii floristice, printre care se remarca elemente sudice, ca ghimpele, cornisorul, tasculita, sanzienele rosii, inul galben si altele.
 
Rezervatia Cheile Carasului este cuprinsa in zona dintre gura Comarnicului pana la Prolaz. Aici, pe stancile calcaroase, se afla asociatii vegetale specifice si plante rare ca: sipica, muscata dracului, urzica neagra, garoafa, micsandra salbatica, flamanzica si altele.
 
Pestera Comarnic, cea mai lunga pestera din Banat (4040 m), contine nenumarate forme concretionare, la care se adauga, tot atat de numeroase, forme de eroziune si coroziune.
 
Pestera Popovat (1100 m), situata in Cheile Carasului, adaposteste in salile si galeriile ei numeroase formatiuni de un deosebit interes stiintific. Este inchisa, vizitarea ei facandu-se numai cu aprobarea Comisiei monumentelor naturii.
 
 

Caile de acces

 
 
Muntii Aninei sunt relativ departati de marile artere de circulatie; totusi spre ei duc cai de comunicatie de interes national din care se poate face legatura cu punctele de plecare in excursii. Astfel, in est se afla DN 6 si calea ferata Bucuresti - Timisoara. La Caransebes, spre vest, se desprinde DN 58 spre Resita, apoi, prin munti, la Anina (intre Resita si Anina este in curs de modernizare) si calea ferata Caransebes - Resita. La nord de Mehadia, din DN 6 se desprinde DN 57B care face legatura cu Oravita; el trece prin Bozovici, Cheile Minisului si Anina strabatand astfel transversal Muntii Aninei. In partea de vest a Muntilor Aninei se afla DN 57 Timisoara - Moldova Noua care traverseaza Oravita, iar la Deta, din DN 57 se desprinde DN 58B spre Resita prin Bocsa, traseu dublat si de o cale ferata. Mai trebuie sa amintim calea ferata Oravita - Anina care cu cele 10 viaducte si 14 tunele constituie prin ea insasi un traseu turistic.
 

 

Trasee turistice


 
 
1. Resita - Secu (localitatea) - Valiug - Complexul turistic Crivaia
Marcaj: banda rosie 
Durata: 4 1/2 ore (3 ore Resita - Valiug; 1 1/2 ore Valiug - Complexul turistic Crivaia)
 
2. Resita - Lupac - Cioaca Lupacului - Dognecea
Marcaj: banda rosie 
Durata: 3-4 ore (comuna Lupac - comuna Dognecea 1 1/2-2 ore)
 
3. Carasova - Cheile Carasului - Prolaz - Podisul Iabalcei - Pestera Comarnic - Complexul turistic Crivaia
Marcaj: banda albastra 
Durata: 6-7 1/2 ore fara vizitarea pesterilor (Carasova - Prolaz 1 1/2-2 ore; Prolaz - Pestera Comarnic 2-2 1/2 ore; Pestera Comarnic - Complexul turistic Crivaia 2 1/2-3 ore)
 
3.1. Crucea Iabalcei - Prolaz
Marcaj: banda albastra 
Durata: 1 ora
 
4. Pestera Comarnic - Poiana Betii - Vila Klauss
Marcaj: cruce rosie 
Durata: 1 1/2-2 ore
 
5. Steierdorf - Lacul Ochiul Beu - Podul Beu -Sasca Romana
Marcaj: banda albastra 
Durata: 6 1/2-8 ore (Steierdorf - Lacul Ochiul Beu 4-5 ore; Lacul Ochiul Beu - Podul Beu 1 1/2-2 ore; Podul Beu - Sasca Romana 1 ora)
 
6. Valea Minisului - Dealul Trei Movile - Lacul Buhui
Marcaj: triunghi rosu 
Durata: 4 ore
 
7. Sopotu Nou - Cheile Nerei - Sasca Romana
Marcaj: banda rosie 
Durata: 8-9 ore (Sopotu Nou - Poiana Meliugului 1 1/2-2 ore; Poiana Meliugului - Poiana Alunilor 1 1/2-2 ore; Poiana Alunilor - Cantonul silvic Damian 3 ore; Cantonul silvic Damian - Sasca Romana 2 ore)
 
8. Cheile Nerei (Cotul Blidaresii) - Varful Habitul - Izvorul Tisiei
Marcaj: banda galbena 
Durata: 2-2 1/2 ore
 
9. Cheile Nerei (din Poiana Meliugului) - Izvorul Tisiei
Marcaj: punct albastru 
Durata: 2 ore
 
10. Sasca Montana - Cheile Susarei - Lacul Dracului (Cheile Nerei)
Marcaj: cruce albastra 
Durata: 3-4 ore
Articol vizualizat de 435 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!