Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Muntii Codru-Moma

Ultima actualizare: 18 Octombrie 2017

Mai putini cunoscuti decat alte regiuni, eclipsati de prezenta obiectivelor turistice din Masivul Bihorului, mai putin vizitati, chiar ocoliti, Muntii Codrului (denumiti si Codru-Moma) pot fi alaturati insa celor mai interesante zone turistice din Muntii Apuseni, datorita prezentei unor peisaje remarcabile prin frumusetea, pitorescul si speculozitatea lor. 

Sub aspectul lor general, Muntii Codrului se prezinta sub forma unei adevarate digitatii, spre vest, legandu-se de culmea Bihorului printr-o zona mai joasa, ca o sa larga, pe unde se face legatura pe o sosea asfaltata intre Brad si Beius. Desi ating abia 1100 m, in varful cel mai inalt, relieful fragmentat, discontinuu, pe alocuri cu abrupturi de sute de metri, rocile dure in care predomina calcarele, confera Muntilor Codrului un aspect monoton, iar imensele paduri de foioase le justifica renumele de "codru". Privita de pe culmea centrala Plesu-Izoi, intreaga regiune montana apare sub forma unei adevarate mari, cu valuri incremenite de milioane de ani. Departe, la linia orizontului, privirea se poate odihni pe sesul neted al depresiunilor si Campiei Crisurilor, unde se recunosc usor salbele de sate, de-a lungul vailor.

Aproape un sfert din suprafata totala a muntilor este ocupata de un intins platou carstic, unde dizolvarea calcarelor de ape de infiltratie a creat un relief specific, cu numeroase doline, polii, avene, pesteri, rauri subterane si izvoare carstice.

Accesul spre regiunea montana a Codrului se poate face prin intermediul soselelor Deva-Brad-Beius-Oradea, Arad-Incu-Varfurile, Campeni-Strei si a cailor ferate Oradea-Vascau si Arad-Brad. Ca puncte de plecare principale pot fi avute in vedere localitatile Moneasa (judetul Arad), Beius si Vascau (judetul Bihor).

1. Statiunea balneo-climaterica Moneasa, asezata intr-o mica depresiune, este frecventata in tot cursul anului. Accesul se face usor, cu mijloace auto din Arad sau cu trenul pana la Sebis, de unde se continua tot pe patru roti. Din Moneasa, se pot vizita ruinele cetatii de la Dezna, carierele de marmura rosie, pesterile din preajma statiunii. Tot aici, pe soseaua forestiera de pe valea Rujii, dupa 1-1 1/2 ore se poate ajunge la cabana Izoiul (1000 m), situata in polia Tinoasa. De la cabana, o poteca usor de urmarit, spre nord, ne duce la frumoasa poiana de la Bratcoaia, o adevarata oaza in masivul paduros de aici, cu numeroase doline, de unde se deschide perspectiva vaii Finisului spre Beius.

2. Orasul Beius, apreciabil prin obiectivele sale istorice (muzeu, biserica), poate constitui un punct de plecare pentru drumetii exersati: traseul recomandat, lung de 24 km, trece pe langa comuna Finis (langa care se observa ruinele unei cetati), pe valea Finisului, spre poiana Bratcoaia, iar de aici la Moneasa (6-7 ore).

 3. Cele mai spectaculoase obiective turistice legate de fenomenele carstice, au ca punct de plecare oraselul Vascau. In imediata vecinatate a lui, se gaseste unul dintre cele mai bogate izvoare carstice din Romania, denumit izvorul Boiu, al carui debit atinge uneori pe cel al Crisului Negru din apropiere; recunoasterea drumului se face usor, din centrul orasului.

Tot din Vascau, trecand prin comuna Carpinet, apoi pe langa vestitele cariere de marmura spre satul Izbuc, iar de aici prin comuna Calugari (Ponoarele), se poate ajunge la vestitul izvor carstic intermitent, denumit "izbucul de la Calugari". Prin periodicitatea aparitiei, constituie un fenomen unic in tara, fiind declarat monument al naturii. Unele observatii mai vechi au condus la concluzia existentei unui dublu sifonaj, care ar explica alternanta grupata a izbucnirilor, doua cate doua, despartite de intervalle mai mari de timp. Ritmicitatea aparitiilor este legata de anotimp, fiind de 3-4 minute dupa ploile abundente de primavara si topirea zapezilor, crescand la 20-30 minute pe timp secetos; uneori, izvorul isi intrerupe activitatea pe timp de 1-2 luni, mai frecvent in lunile iulie-august. Izbucul de la Calugari este cunoscut si datorita calitatilor sale curative. Pe locurile din preajma are loc, in fiecare an, la 15 august, cand se praznuieste Adormirea Maicii Domnului, o traditionala manifestare folclorica.

Un alt fenomen spectaculos al platoului carstic il constituie pestera-aven Sodol (denumita impropriu "Campeneasa", dupa numele unui "camp" din apropiere). Aici se ajunge din satul Izbuc (circa 200m), sau direct din Vascau, peste dealul cornitelului. Pestera-aven Sodol este o imensa deschidere in masa de calcar, tradand un mare gol subteran; aici sew prabusesc apele vaii Tarinii (valea Sodolului) intr-o cascada de peste 30 m, pentru ca , dupa 2 km de curs subteran, sa apara - cu debit dublu - la izvorul Boiului, de langa Vascau. La 2 km spre vest de pestera, intr-o dolina, s-a pastrat un lac carstic, denumit "Taul lui Ghib" fenomen relativ rar in zonele calcaroase de la noi.

 Tot din Vascau se poate face o traversare a Muntilor Codrului, de la est la vest, in mai putin de 5 ore. Drumul, in general bun si usor de urmarit, incepe de la pastravarie, urcand dealul spre satul Camp, apoi catunul Moti (unde, cu greu, se pot gasi si avenele Negaia si Corbu), iar de aici, prin padure, pana se coboara in valea Boroaia, si de aici la Moneasa.

Iata doar cateva dintre cele mai frumoase trasee ale Muntilor Codru-Moma. Tragem nadejde ca ele pot trezi interesul turistilor pentru acest indepartat, dar frumos colt al tarii.
 

Articol vizualizat de 364 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!