Muntii Fagarasului

Localizare, intindere, limite

Muntii Fagarasului se individualizeaza in lantul Carpatilor ca o imensa culme, orientata est-vest, avand o lungime de circa 70 km si o latime de aproximativ 40 km. Limita lor vestica, foarte clara, este formata de defileul Oltului (intre Turnu Rosu si Caineni), care ii separa de ramurile nordice ale Muntilor Lotrului.


Click pentru a vedea harta completa


Catre est, Muntii Fagarasului se invecineaza cu Piatra Craiului, limita intre ei fiind considerata in Curmatura Foii (1343 m).

Inspre sud-est, limita fata de Muntii Iezer-Papusa este formata de axele vailor Raului Doamnei si Vasalatului, continuate, dincolo de Curmatura Oticului (aflata pe culmea Mezea - Oticu), prin vaile Boarcasului si Dambovitei.

In cuprinsul Muntilor Fagaras se afla opt din cele 14 varfuri ale muntilor Romaniei care ating altitudinea de 2500 m: Moldoveanu (2544 m), Negoiu (2535 m), Coltul Vistei Mari (2527 m), Lespezi (2517 m), Vanatoarea lui Buteanu (2507 m), Hartopu (2506 m), Cornu Caltunului (2505 m), si Dara (2500 m). Tot aici se gasesc peste patruzeci si doua de varfuri cu altitudini cuprinse intre 2400 si 2500 m.

Clima

Muntii Fagaras, cu inaltimi care depasesc 2500 m au o clima aspra cu caracteristici specifice climei temperate si climei subpolare. Pe crestele muntilor se ajunge la o temperatura medie anuala sub 0 grade Celsius la 1800 m, atingand -2 C sau chiar mai coborate. In zona inalta (la peste 1800 m), iarna poate dura 6-7 luni.

Temperatura medie a lunii celei mai friguroase (ianuarie) este de -8 C... -10 C iar a lunii cele mai calde (iulie) nu depaseste +7 C. Temperaturile maxime pot ajunge vara la +25 C iar cele minime pot cobori iarna pana la -38 C.

Precipitatiile sunt printre cele mai bogate din tara. Luna cea mai bogata in precipitatii este iunie, iar cea mai saraca, septembrie. Ninsorile pot cadea oricand dar deobicei ele apar pe la inceputul, chiar jumatatea lunii octombrie pana la sfarsitul lunii mai, inceputul lunii inuie. Avalansele constituie cel mai mare pericol obiectiv cu care sunt confruntati cei ce se gasesc iarna in Fagaras. In acesti munti s-au produs cele mai mari si mai periculoase avalanse cunoscute la noi.

Vantul. In zona muntilor Fagaras predomina vantul dinspre vest si nord- vest, care sufla aproape in permanenta.

Flora si fauna

Flora este determinata in principal de conditiile climatice, variabile in functie de altitudine, si prezinta o zonare pe verticala.

Se deosebesc doua zone:

1. zona montana a padurilor - intre 600 - 1850 m alt (etajul padurilor de fag, etajul padurilor de fag + rasinoase, etajul padurilor de molid).

2. zona alpina - intre 1600 - si peste 2300 m alt: jnepenisuri si pajisti subalpine; pajisti alpine si tufarisuri scunde.In padurile de fag se intalnesc exemplare de carpen, paltin de munte, mesteacan, zada, etc.

In padurile de tranzitie apar, printre altele, bradul alb, ulmul, frasinul, scorusul, pentru ca in etajul urmator molidul sa ramana dominant.

Fauna este reprezentata prin multe specii dintre care, in primul rand, trebuie sa mentionam capra neagra dar si cerbul carpatin, ursul si mai rar rasul si mistretul. In rezervatia din Valea Arpaselului a fost colonizata in 1973 marmota alpina. Dintre pasari amintim cocosul de munte, mierla gulerata, corbul; dintre reptile - vipera; iar dintre pesti - pastravul.

Rauri si lacuri

Fagarasul are o retea hidrografica bogata. Apele de pe versantul nordic sunt relativ scurte si putin bogate in apa. Apele au sapat vai adanci si inguste creand acele muchii nordice Fagarasene de o frumusete rara intalnita in Carpati. Toate apele de pe versantul nordic deverseaza in raul Olt. Intre muchia Sambatei (est) si muchia Puha (vest) se succed urmatoarele cursuri de apa: Sambata, Vistisoara, Vistea Mare, Ucisoara, Ucea Mare, Podragu, Arpasu Mare, Arpaselul, Cartisoara (format din Balea si pariul Doamnei), Laita si raul mare al Porumbaculul (Paraul Sarata + Serbota).
Raurile din versantul nordic sunt lungi si bogate in apa. Intre culmea Muntelui Cotii, la vest, si Caltunu - Mezea - Oticu, la est, cursurile de apa sunt grupate in bazinele hidrografice ale Boiei, Topologului, Argesului superior, Vilsanului si Raului Doamnei. Raul Capra aduna paraiele ce curg din caldarile Caprei, Caltunului, Paltinului si altele pe care le duce in lacul Vidraru (din acest lac se formeaza Argesul).

Glaciatia cuaternara a lasat in urma ei nu numai custurile ascutite, circuri si vai largi, care ofera maretie Fagarasului, ci si o serie de microdepresiuni in care apa acumulata a format lacuri glaciare.
Cel mai intins lac glaciar fagarasan este Balea (4,65 ha). Cel mai adanc este Podragu (15,5 m). Lacul Mioarelor (2282 m) si un alt lac sudic (2295 m) au altitudinile cele mai mari din tara.

Cai de acces si puncte de plecare pentru traseele de pe versantul nordic:

Cu trenul pe traseele (Bucuresti) - Brasov - Fagaras - Sibiu (Arad) si Ramnicu Valcea - Podu Olt, fie cu autoturismul pe drumurile nationale 1 (Bucuresti - Brasov - Sibiu - Oradea) si 73A (Rasnov - Poiana Marului - Sercaia) sau pe drumurile modernizate Talmaciu - Avrig - Agnita - Voila, Rupea - Fagaras si Hoghiz - Sercaia.

Pentru turistii care vin pe calea ferata, statiile de debarcare pot fi urmatoarele: Fagaras, Voila, Ucea de Jos, Arpasu de Jos, Scorei, Porumbacu de Jos, Avrig si Sebes-Olt, iar dinspre Ramnicu Valcea statia Podu Olt.

Cai de acces si puncte de plecare dinspre vest:

Dinspre vest, apropierea de munte se face prin defileul Oltului, strabatut de calea ferata Piatra Olt - Podu Olt si de drumul national. Marcajele celor cinci trasee turistice descrise in ghid incep din localitatile sau garile C.F.R. situate pe malul stsng al Oltului si anume: comuna Turnu Rosu (halta Turnu Rosu si gara Podu Olt), halta C.F.R. Valea Marului, satul Cainenii Mici si satul Greblesti.

Trasee turistice:

1. Satul Sebes - sub varful Comisu, prin Valea Sebesului
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 5-6 ore

2. Satul Breaza - cabana Urlea, prin Valea Pojortei
Marcaje succesive; triunghi albastru, apoi triunghi rosu
Durata: 3 1/2 - 4 ore

3. Satul Breaza - cabana Urlea, prin Plaiul Coltilor
Marcaje succesive: triunghi albastru, punct rosu, triunghi albastru
Durata: 3 1/2 - 4 ore

4. Cabana Urlea - Curmatura Mogosului, prin Curmatura Mosului si Varful Urlea
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 3 1/2 ore
Iarna traseul este periculos

5. Cabana Urlea - Curmatura Zirnei, prin Paraul Calului si Valea Urlei
Marcaj: punct rosu
Durata: 3-3 1/2 ore
Iarna, traseul este periculos

6. Curmatura Zirnei - cabana Urlea, prin Valea Urlei si Paraul Calului
Marcaj: punct rosu
Durata: 3 - 3 1/2 ore
Iarna, traseul este periculos

7. Portita Iezerului - Lacul Urlea - Valea Urlei (cu legatura pentru cabana Urlea sau Curmatura Zirnei)
Marcaj: banda albastra
Durata: 1 1/2 ora
Iarna, traseul este periculos

8. Cabana Urlea - satul Breaza, prin Plaiul Coltilor
Marcaje succesive: triunghi albastru, punct rosu, triunghi albastru
Durata: 3 1/2 - 4 ore

9. Comuna Sambata de Jos - Complexul turistic Sambata - cabana Valea Sambetei
Marcaj: triunghi rosu
Durata: comuna Sambata de Jos - Complexul turistic Sambata 15 km drum modernizat; complex - cabana Valea Sambetei 2 - 2 1/2 ore

10. Cabana Valea Sambetei - "La Cruce" - Fereastra Mare
Marcaj: triunghi rosu
Durata: 2 - 2 1/2 ore
In perioada ninsorilor abundente, traseul este periculos din cauza avalanselor

11. Cabana Valea Sambetei - Piatra Caprei
Marcaje succesive: triunghi rosu si triunghi albastru
Durata: 3/4 ora

12. Orasul Victoria - Portita Vistei Mari, prin valea Vistei Mari
Marcaj: triunghi rosu (la 5 km de orasul Victoria)
Durata: 7 ore
Iarna, traseul este accesibil numai alpinistilor

13. Cabana Arpas - "La Sipot" - cabana Podragu, prin Muchia Taratei
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 6 ore
Iarna, incepand din punctul "La Sipot", traseul este periculos

14. Orasul Victoria - cabana Podragu, prin Valea Podragului
Marcaj: triunghi rosu
Durata: orasul Victoria - cabana Podragu, fara a trece pe la cabana Arpas, 6-7 ore; cabana Arpas - cabana Podragu 6-6 1/2 ore.
Iarna, in portiunea cabana Turnuri - cabana Podragu, se interzice parcurgerea drumului pe traseul de vara

15. Cabana Podragu - Saua Podragului
Marcaj: triunghi rosu
Durata: 30-40 minute
Iarna, traseul este periculos

16. Cabana Podragu - Portita Arpasului, pe la Lacul Podragel
Marcaj: banda albastra
Durata: 3 1/2 - 4 ore
Iarna, traseu periculos din cauza avalanselor

17. Comuna Arpasu de Jos - Glajarie - hotelul Balea-Cascada
Marcaj: banda albastra
Durata: 16 km pe sosea pana in punctul Glajarie - 3 ore; Glajarie - hotel Balea-Cascada, poteca si sosea - circa 12 km - 2 1/2 ore

18. Hotelul Balea-Cascada - cabana Balea-Lac, peste Muchia Buteanului
Marcaj: banda albastra
Durata: 4 1/2 ore
Iarna, traseul este accesibil numai alpinistilor

19. Hotelul Balea-Cascada - cabana Balea-Lac, prin Valea Balei (drumul de vara)
Marcaj: banda albastra
Durata: 2 1/2 ore
Iarna, traseul este periculos

20. Cabana Balea-Lac - Saua Caprei
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 40 minute

21. Saua Caprei - Varful Vanatoarea lui Buteanu
Marcaj: cruce albastra
Durata: 30-40 minute
Vara, traseul este accesibil drumetilor obisnuiti cu catararea pe stanci; iarna, accesibil numai alpinistilor

22. Cabana Balea-Lac - hotelul Balea-Cascada, prin Valea Doamnei
Marcaj: cruce rosie
Durata: 3 1/2 ore
Iarna, Valea Doamnei reprezinta un minunat teren de schi. In timpul si dupa ninsorile abundente, zona de trecere peste cumpana Muchiei Balei este periculoasa, pentru ca se produc avalanse

23. Comuna Porumbacu de Jos - cabana Negoiu, prin Valea Raului Mare al Porumbacului
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 6-6 1/2 ore (20 km drum nemodernizat, 1 1/2 ora poteca turistica)

24. Cabana Negoiu - Varful Negoiu, pe la Piatra Pranzului
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 3 1/2 ore
Iarna, traseul este periculos si greu accesibil.

Unitati de cazare in muntii Fagaras:

- Cabana Barcaciu
- Cabana Podragu
- Cabana Turnuri
- Cabana Valea Sambetei (Sambata)
- Popasul Casa Argeseana
- Cabana Cumpana
- Cabana Balea Cascada
- Cabana Balea Lac si Ice Hotel
- Cabana Vistisoara
- Complexul Turistic Capra
- Cabana Coltii Brezei
- Cabana Valea cu Pesti
- Complexul Turistic Paraul Capra
- Refugiul Salvamont Balea Lac
- Cabana Ghiocelul
- Cabana (Vila) Pltinu
- Refugiul Salvamont Caltun (Toma Boerescu)
- Refugiul Curmatura Zarnei sau Refugiul Zarna
- Refugiul Vista Mare
- Refugiul Salvamont Cota 2000
- Refugiul Fereastra Zmeilor
- Refugiul Berevoiescu
- Refugiul Salvamont Balea Lac
- Cantonul Piscul Negru
- Refugiul Salvamont Capra
- Refugiul Scara
- Cabana Negoiu