Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Muntii Gurghiu

Ultima actualizare: 19 August 2017

Prezentare



Muntii Gurghiu, impreuna cu muntii Harghita, formeaza partea centrala si sudica a lantului eruptiv Caliman-Harghita, situat in vestul Carpatilor Orientali, pe care ii separa depresiunea Transilvaniei.
Au un relief relativ simplu - o creasta generala orientata NV-SE, ferestruita lateral de paraie ce dau nastere la creste cu orientare estica si vestica. Pe acelasi aliniament se insira cateva caldari, marturii ale activitatii vulcanice de aici: Fancel, Seaca, Sumuleu si Ciumani. Peretii acestora sunt de fapt varfurile cele mai inalte din regiune si inchid in interior paraie dispuse radial. In interiorul acestor caldari sunt pante abrupte, pline de blocuri de stanca si bolovanis, greoaie atat la urcat, cat si la coborat, iar la exterior sunt pante domoale, regulate.



Clima



Clima se prezinta ca fiind temperat continentala, cu anumite particularitati locale, determinate de alternanta masivelor muntoase cu sirul depresiunilor intramontane si de orientarea aproximativ perpendiculara a unitatilor de relief fata de circulatia atmosferica a maselor de aer dinspre vest.
Temperatura medie anuala: 4-5oC. Precipitatii medii anuale: 600-700 mm.
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre nord est in regiunea subcarpatica, dinspre nord vest in depresiunea Ciuc si dinspre Vest in zonele montane inalte.



Flora



Ceea ce incanta ochiul turistului este nu numai pozitia locului pe care se afla - pisc, vale sau creasta - ci si podoabele lui, fie ca este vorba de o poiana, o padure sau un camp deschis. Copacii, iarba, florile, pasarile si animalele vin sa intregeasca adevarate puncte de atractie: multimea de branduse primavara, campurile de margarete sau padurile seculare.

Varfurile cele mai inalte sunt de regula golase, dar imediat sub ele se remarca prezenta arbustilor specifici inaltimilor - ienuparii. Marea majoritate a suprafetei acestui masiv este acoperita de paduri de conifere, in special de brad si molid. Zonele mai joase, dealurile sunt acoperite cu paduri de stejar, boschete de alun si exemplare singuratice de mesteacan si plop, iar malurile apelor sunt strajuite de salcii, arini si de o vegetatie caracteristica mlastinilor: brusturi sau lipani, piciorul cocosului (Ranunculus acris) si iarba-caprei (Tragopogon).

Daca ajungi in Gurghiu primavara nu poti trece fara sa observi palcurile de branduse de primavara (Crocus) sau gentiene (Gentiana), iar vara campurile de margarete (Crisantemum), pigmentate cu garoafe de camp (Dianthus). In luna septembrie putem admira buchete de cupe roz-violacee, delicatele branduse de toamna (Colchicum autumnale). La toate acestea mai trebuie sa adaugam fragii, zmeura, afinele, murele.



Fauna



In acest masiv intalnim: rasul, ursul, a carui prezenta este ingrijoratoare pentru stanele din regiune, muntii Gurghiu, alaturi de Harghita, fiind considerati ca ascund in padurile lor cel mai mare numar de ursi din tara noastra, o buna parte din Gurghiu fiind declarata rezervatie naturala. Mai citam cerbul, destul de des intalnit, iepurele, veverita, vulpea si lupul, care se arata mai mult iarna.
Dintre pasari mentionam: cocosul de munte, raspandit in special in jurul dealului Gainusa, la sud de varful Tatarca, codobatura alba si galbena (Motacilla alba si Motacilla flava), gaita (Nucifraga cariocatactes), cotofana (Pica pica), ochiul boului (Troglodytes), ciocarlia motata (Galerida cristata) si cucul, iar pe malul apelor, mierla neagra de parau si pescarusul de munte (Cinclus cinclus).

Reptilele sunt reprezentate prin cateva genuri, din care nu lipsesc viperele, soparla de munte, gusterii, naparca, iar dintre pesti: mreana, crapul, scobarul, stiuca, cleanul. In masivul Gurghiu, apele cele mai bogate in pastravi sunt: paraul Pastravilor, paraul Loc, paraul Batca si cursul superior al apei Gurghiului, cu afluentii sai. Intregul bazin de receptie al Vaii Gurghiului, pana in dreptul satului Isticeu, este rezervatie naturala, aici pescuitul fiind oprit.



Hidrografie



Intreaga retea hidrografica a masivului Gurghiu este tributara direct Muresului, exceptand zona de vest si sud-vest, in care cele doua Tarnave culeg o serie de afluenti pe care-i vor incredinta tot Muresului, intre Aiud si Alba Iulia.

In tot cursul sau superior, incepand de la izvor si pana la Reghin, Muresul incinge masivul muntos al Gurghiului, separandu-l de depresiunea Gheorghieni si de muntii Giurgeului la est, iar la nord de muntii Caliman, dupa care, mai jos de Reghin, se indeparteaza treptat, indreptandu-se spre vest.
Muresul izvoraste din muntele Gretes, nu departe de comuna care se si numeste Izvorul Muresului, se indreapta spre nord, ocoleste pe la vest depresiunea Gheorghieni, strabate comunele Voslobeni, Suseni, Ciumani, Joseni, Borzont, Remetea, Subcetate, iar apoi, dupa ce iese din Sarmas, face un cot brusc spre vest, angajandu-se sa-si taie drum printre Gurghiu si Calimani, creand frumosul defileu dintre Toplita si Deda. Dincolo de Deda, cursul sau devine linistit, Muresul strabate satele dintre Deda si Reghin, traverseaza apoi Targu Mures si intra in podisul Transilvaniei, departandu-se mereu spre vest, unde isi va pierde numele in Tisa.

Pornind din coltul de sud-est al masivului, primul afluent este Paraul Senete. Izvoraste de sub saua dintre Gurghiu si Harghita, de la altitudinea de 1000 m si curge spre nord-est, varsandu-se in Mures in dreptul comunei Voslobeni. De partea cealalta a seii izvoraste paraul Sicasau. Urmeaza un afluent mai mare, paraul Loc, care culege din interiorul masivului Sumuleu o retea mica de paraie.

Principalul sau afluent este paraul Locul Mic, care izvoraste din zona ce separa varful Ciumani de masivul Sumuleu. Mai spre nord urmeaza paraul Putna, care in cursul sau inferior capata numele de Borzontul Mare.

Mergand spre nord-est intram in hotarul comunei Remetea, pe teritoriul careia se varsa in Mures doi mari afluenti: Martonca si Sineul. Dupa ce trece prin Subcetate si Sarmas, Muresul se angajeaza spre vest, in defileu, unde primeste trei afluenti mari: paraul Magherus si paraiele Marginetul de Sus si Marginetul de Jos.

Tarnava Mica izvoraste din partea de vest a craterului Seaca si impreuna cu Borzontul, din versantul opus, au taiat drumul care leaga Gheorghienii de Praid.
Tarnava Mare izvoraste de sub saua dintre Gurghiu si Harghita, pe care le separa prin doua hotare, unul natural si altul artificial: soseaua Gheorghieni-Odorhei.



Rezervatii



Rezervatia Caliman - cuprinde sectorul marcat de Virfurile Iancului-Bradul Ciont-Retitis.
Rezervatia 12 Apostoli - infiintata in anul 1971, unica in Bucovina, adaposteste minunatele “statui” cu forme zoo- si antro-pomorfe, stane de piatra modelate de natura de-a lungul timpului. Cu o suprafata de circa 200 hectare, rezervatia geomorfologica si geologica a fost creata pentru protejarea acestor stinci, reziduuri alcatuite din aglomerate mai rezistente. 

Articol vizualizat de 394 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!