Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Muntii Iezer-Papusa

Ultima actualizare: 23 August 2017

Prezentare



Muntii Iezer sunt ridicati intre cursurile superioare ale raului Doamnei si Dambovitei, care ii delimiteaza la nord, nord-vest si vest, catre inaltele culmi ale Fagarasului, precum si la est, catre creasta Pietrei Craiului. O larga cununa de culmi inalte si golase, depasind pe alocuri altitudinea de 2300-2400 m, se oranduieste armonios in jurul obarsiilor unuia din principalele cursuri de apa argesene - raul Targului, sprijinindu-se pe doi piloni puternici - vf. Iezerul Mare, de 2462 m si vf. Papusa, de 2391 m, ale caror creste alcatuiesc complexul montan care poarta denumirea de muntii Iezer.

Peisajul versantului nordic este mai aspru fata de cel sudic si ne infatiseaza un abrupt ale carui linii de panta sfarsesc deasupra obarsiilor Dambovitei, facand sa apara creste ascutite si stancoase sau caldari glaciare, precum cele de la izvoarele Boarcasului sau ale numeroaselor fire de vale din zona Coltii lui Andrei. Acest aspect aspru isi are corespondentul sudic la obarsia unor vai de abrupt ca Iezerul si Caltunul, unde intalnim circuri glaciare, precum si un iezer alpin.

Culmea principala a muntilor Iezer, in lungime de peste 40 km, se inconvoaie ca o potcoava in jurul izvoarelor raului Targului, altitudinea ei medie de peste 2200 m fiind intrerupta nu numai de piscuri numeroase de peste 2300-2400 m, dar si de o curmatura adanca si larga - Spintecatura Papusii - care desparte Iezerul Mare de Papusa.

Muntii Iezer prezinta doua mari compartimente:
· Iezerul Mare, compartimentul de apus al muntilor Iezer, delimitat de vaile raului Targului, la est, incepand de la izvoarele vaii Cuca pana in aval de comuna Leresti, precum si de raul Doamnei, la vest si nord-vest, prin afluentul acestuia.
· Papusa, compartimentul de rasarit al muntilor Iezer, apare ca un imens trunchi de con a carui baza s-ar identifica cu cursul superior al raului Dambovita, care ii da ocol printr-un larg arc de cerc si al carui varf atinge altitudinea de 2391 m.



Acces



Accesul pe calea ferata spre muntii Iezer este asigurat numai de linia laterala Golesti-Campulung.
Accesul auto se face pe DN73, Pitesti-Campulung-Brasov. Sunt prezente si drumuri forestiere care alcatuiesc o vasta retea care patrunde pe cursul principalelor vai, usurand accesul fie spre cabanele din masiv, fie catre traseele turistice marcate.

Localitati si puncte de acces: Campulung; Leresti si Voinesti, respectiv 5 si 8 km de la Campulung; Namaiesti, la 8 km de Campulung; Rucar, la 24 km de Campulung, pe DN73; Podu Dambovitei, la 29 km de Campulung, pe DN73; Domnesti, la 30 km de Campulung si 22 km de Curtea de Arges, pe DN73; Bahna Rusului, la 20 km de Domnesti; Bughea de Sus, la 5 km de Campulung; Albesti, la 10 km de Campulung; Candesti, la 15 km de Campulung.



Clima



Datorita pozitiei geografice, prezentei unor vai care fragmenteaza puternic versantii, asezarea lor in vecinatatea muntilor Fagaras, elementele climatologice au anumite caractere specifice. In zonele inalte, temperaturile medii anuale sunt in jur de 2oC, temperatura medie a lunii ianuarie coboara pana la 7oC, iar media lunii iulie ajunge doar la 8oC.

Vanturile dominante sunt cele din sectorul nordic-vestic; in cursul anotimpului rece se inregistreaza viteze ale vantului de 90-100 pana la 120-140 km/ora, ceea ce determina formarea crustei de gheata, mai ales pe pantele sudice, din zona golului alpin.

Nebulozitatea este, in general, abundenta, datorita asezarii masivului ca o stavila in calea curentilor reci si umezi care ataca dinspre toate punctele cardinale, sub forma de curenti ascensionali, ceea ce face ca numarul zilelor cu cer acoperit sa depaseasca 200/an.

Precipitatiile sunt abundente, valoarea medie anuala atinge 1200-1300 mm si aproape tot timpul anului. In muntii Iezer ninsorile incep prin octombrie si dureaza pana in mai, ceea ce echivaleaza cu o medie anuala de 180-220 zile cu zapada la sol si 250-260 zile cu inghet la sol. In luna mai se poate schia inca, iar in caldarile din jurul piscului Papusa se mentine zapada compacta, intarita, pana catre mijlocul lunii iunie.



Flora



Vegetatia este oranduita pe etaje de altitudine. Padurea ocupa o mare pondere la poale, intre 850-1250 m, fiind reprezentata prin fagete pure sau prin elemente de amestec, fag predominant (Fagus silvatica), cu mesteacan (Betula pendulata) sau paltin (Acer pseudoplatanus). Etajul urmator, 1250-1450 m, este cel de amestec de fag cu rasinoase-brad alb (Abies alba) si molid (Picea abies), dupa care, mai sus de 1450-1500 m pana catre 1800-1850 m, urmeaza etajul coniferelor. Mai sus de 1850 m apar jnepenisurile (Pinus mughus), smirdarul (Rhododendron kotschyi), afinisurile (Vaccinium myrtillus) si ienuparul (Juniperus nana), etajate sau chiar in amestec.

In poienile din paduri avem brandusele (Crocus heuffelianus), ghioceii (Galanthus nivalis), floarea pastelui (Anemone nemorosa), margaretele (Chrysanthemum leucanthemum), clopoteii (Campanula obietina) etc. In etajele subalpin si alpin vom intalni specii de clopotei, gentiene si ghinture, omagul (Aconitum anthora), cimbrisorul (Thymus alpestris), garofita de munte (Dianthus gelidus), cateva specii de toporasi si viorele, primule sau ochiul gainii (Primula minima). In zonele stancoase - garofite de munte si specii de gentiene.



Fauna



Fauna de padure cuprinde exemplare de urs carpatin sau brun (Ursus arctos), mistreti (Sus scrofa), lupi (Canis lupus), vulpi (Canis vulpes), caprioare (Capreolus capreolus), rare exemplare de cerbi (Cervus elaphus) sau de rasi (Lynx lynx) si foarte multa fauna marunta - jderi, dihori, veverita etc. Golul alpin adaposteste cateva ciopoare de capre negre, cantonate prin stancariile Boarcasului. Dintre pasari, intalnim: vulturul sau acvila (Aquila chrysaetos), bufnita (Bubo bubo), corbul (Corvus corax), mierla (Turdus alpestris), ciocanitoarea (Dendrocopus leucotus), ca si cocosul de munte (Tetrao urogallus), ocrotit ca monument al naturii.
 

In apele de munte intalnim pastravul (Salmo trutta fario), lipani (Thymallus thymallus), zglavoace (Cottus gobio).



Hidrografie



Reteaua de ape curgatoare este tributara raului Doamnei, prin afluentii sai, colectori de izvoare sau paraie de munte, ca: raul Targului, Bratia, Argesel si raului Dambovitei, prin afluentii sai, incepand de la izvoarele ei din Boarcasu si Coltii lui Andrei, pana la Rausorul.

Raul Targului reprezinta axul geografic al muntilor Iezer, pe care ii strabate pe mai mult de 1/3 din lungimea lui totala, de circa 80 km, masurata de la izvoarele paraului Batrana pana la confluenta cu raul Doamnei, in amonte de Pitesti, unde diferenta de nivel fata de izvoare este de peste 1700 m. Principalii lui afluenti in zona sunt Bratia, Argeselul si Rausorul, cu ape involburate si abundente.
Dambovita delimiteaza aria geografica a muntilor Iezer printr-un arc de cerc, pe mai bine de 1/4 din lungimea sa totala, circa 266 km, masurata de la confluenta Boarcasu-valea Vadului pana la varsarea in Arges, la Budesti, unde marcheaza o diferenta de nivel de peste 2100 m, fata de obarsia sa din caldarile Boarcasului.

Raul Doamnei, prin cei 109 km ai cursului sau, masurat de la obarsie, din iezerul alpin de sub vf. Moldoveanu, pana la confluenta cu Argesul, la periferia orasului Pitesti, unde marcheaza o diferenta de nivel de peste 1900 m, este cel mai important afluent al Argesului din zona montana si subcarpatica.

Lacurile naturale din masiv sunt putine la numar, cu exceptia lacului glaciar Iezer, situat la 2130 m, in cuprinsul caldarii glaciare a Iezerului, de sub vf. Iezerul Mare 2462 m; lacul are o suprafata de circa 5000 m2 si o adancime maxima de 4-5 m. Mai putem mentioana cele doua mici lacuri alpine din caldarile inalte ale Boarcasului, pe versantul nordic al culmii Iezerul Mare, la 2150 m, imediat sub vf. Rosu.



Rezervatii



Pe teritoriul muntilor Iezer este semnalat un singur obiectiv din categoria celor declarate monumente ale naturii si puse sub ocrotirea legii, si anume Rezervatia paleontologica si geologica Albestii de Muscel, situata in perimetrul satului Albesti, comuna Albestii de Muscel, la 15 km de la Campulung. Este un complex care insumeaza doua monumente ale naturii - Calcarele numulitice eocene, bogate in urme ale unor fosile de numuliti, in suprafata de 3600 m2, precum si Granitele de Albesti, o masa de roci eruptive in mijlocul unor sisturi cristaline predominante, cu o suprafata de 300 m2.



Geologie



Relieful prezinta forme greoaie, pe alocuri cu infatisare de dom, picioare de munte voluminoase sau abrupturi cu evidente urme de glaciatie cuantenara. Sisturile cristaline, slab metamorfozate, sunt deosebit de raspandite, din acest punct devedere muntii Iezer reprezinta o prelungire sudica a lantului fagarasan. Acolo unde sisturile cristaline cedeaza locul unor gnaise, apare in relief culmea inalta Papau-Iezeru Mare-Batrana. Calcarele, de varsta jurasic-cretacica, apar doar in coltul extrem sud-estical ariei de interes turistic, la contactul cu extremitatea sudica a Pietrei Craiului si cu Leaota, in imprejurimile asezarilor Rucar si Podu Dambovitei, ca si in zona Dragoslavele-Valea Mare, in muntele Mateiasu, de la extremitatea sudica a piciorului de munte Gradisteanu-Mara-Tefeleica-Preajba-Muntisoru-Capitanu.

In alte zone periferice sudice mai pot fi intalnite si alte formatiuni geologice de origine sedimentara, precum conglomeratele de langa Candesti si Namaesti si calcarele fosilifere de la Albesti, rezervatie naturala ocrotita. 

Articol vizualizat de 278 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!