Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Muntii Oas-Gutai

Ultima actualizare: 23 Octombrie 2017

Muntii Gutai constituie primul segment al lantului eruptiv neogen Vihorlat-Gutai-Harghita, dezvoltat aproape integral pe teritoriul tarii noastre. Situati in Carpatii Orientali, in partea de nord-vest a tarii, ei formeaza o unitate montana bine delimitata de zonele depresionare inconjuratoare: Depresiunea Maramuresului la nord si est, Depresiunea Oasului la vest si Depresiunea Baii Mari la sud. Desi altitudinea lor maxima depaseste 1400 m doar in culmea inalta a Gutaiului (1443 m in Vf. Gutai), caracterul montan al masivului este subliniat de diferentele de nivel de 500-1000 m fata de depresiunile inconjuratoare, de padurile intinse, de zonele de pasuni alpine ce acopera principalele varfuri, precum si de stancile insolite care strapung frecvent bogatul invelis vegetal.



Click pentru a vedea harta completa



Limita nordica a Gutaiului trece pe la sud de localitatile Teceu Mic, Remeti, Sapanta, Campulung la Tisa, Sarasau si Sighetu Marmatiei, de pe malul stang al Tisei, iar cea estica pe la vest de localitatile Vadu Izei, Berbesti, Feresti, Giulesti, Sat-Sugatag, Harnicesti. De pe Mara, traversand apoi in valea Cosaului prin localitatile Hoteni, Breb si Budesti.

La vest, limita zonei montane trece pe la est de localitatile Huta-Certeze, Certeze, Negresti-Oas, Vama, Racsa, Orasu Nou, din Depresiunea Oasului.

La sud, limita cu Depresiunea Baia Mare este neta pe portiunea Seini-Baia Mare-Baia Sprie, trecand apoi prin zona de piemont strabatuta de bazinul Vaii Cavnicului, pe la nord de satele Sisesti, Danesti, Surdesti. Legatura cu Muntii Oasului se face prin Pasul Huta (587 m) (denumit si Ciresului sau Sambra Oilor) traversat de DN 19, ce leaga localitatile Negresti-Oas si Sighetu Marmatiei.

Limita estica a masivului este controversata la literatura geografica si geologica, fiind trasata fie prin Pasul Neteda (1058 m) intre Valea Cosaului si Valea Cavnicului, fie mai la est, intre Botiza si Poiana Botizei sau si mai la est, intre Grosii Tiblesului si Botiza. Am adoptat ca limita estica Valea Cavnicului si Pasul Neteda (Vintila Mihailescu, 1968), considerand ca unitatea montana de la est de acest pas (Muntii Varatecului sau Muntii Lapusului), ce face legatura cu Muntii Tiblesului, se ataseaza ca flux turistic mai degraba acestora decat Muntilor Gutai.

Temperatura aerului. Media anuala a temperaturii este de 2-4?C in zona inalta a Muntilor Gutai si de 7-8?C in depresiunile inconjuratoare, fiind ceva mai ridicata in versantul sudic (la Baia Mare, media multianuala este de 9,4?C, cu variatii intre 7,9 si 11.4?C). Iarna, temperatura medie scade la -6 -8?C. In zona inalta, cu 3-4? C mai coborita decit in zonele depresionare, unde totusi se creeaza inversiuni de temperatura, aceasta coborind la -10, -15?C.

Precipitatiile. Descarcarea maselor de aer oceanice la contactul cu lantul carpatic, face ca in Muntii Gutai precipitatiile sa fie bogate, depasind 1200-1400 mm anual. Zona cu cele mai abundente precipitatii din masiv este cursul superior al Cavnicului, zona Cavnic-Baiut, constituind un adevarat "pol al precipitatiilor" din nordul tarii. Lunile cu cele mai bogate precipitatii sint iunie, iulie si octombrie, cele mai sarace inregistrindu-se in septembrie, februarie si martie, dar cu variatii anuale importante.

Vantul. Timpul calm (fara vant) variaza intre 40-54% in depresiunile inconjuratoare, procent care este mai redus in zona pasunilor subalpine. Vanturile predominante sunt cele de vest, nord-vest si sud, cu o viteza medie ce nu depaseste 4 m/s decat pe varfurile mai inalte. In Muntii Gutai nu se resimt practic vanturile de est si nord-est. Rar se produc furtuni puternice, cu efecte dezastruoase asupra padurilor datorita suprafetelor extinse defrisate, aceasta in conditiile unor modificari climatice bruste, resimtite pe spatii largi.

Muntii Gutai sunt alcatuiti aproape in exclusivitate din roci vulcanice, preponderent andezitice, fundamentul sedimentar aparand pe suprafete redusa in micile depresiuni intramontane Chiuzbaia, Ulmoasa, Luna-Ses si in zonele marginale.

In prezent, in Muntii Gutai se afla 10 zone cu statut de rezervatie - flora si fauna, formele de relief de interes deosebit fiind puse sub regim de ocrotire. Este insa necesar de stiut ca in aceste rezervatii circulatia turistica este permisa numai pe drumurile si potecile special amenajate si marcate, fiind interzisa colectarea de materiale de interes stiintific sau naturalistic, colectarea sau comercializarea de plante, fosile si minerale din rezervatii si, in general, orice actiuni ce ar putea prejudicia aspectului si evolutiei cadrului natural (focul, poluarea etc.).

1. Rezervatia geologica Creasta Cocosului ocroteste lama stancoasa, zimtata, de cca 60-80 m inaltime, al carei nume oglindeste plastic morfologia ei, cu creneluri ce afecteaza atat creasta, cat si versantii. Constituita din andezite cu piroxeni, amfiboli si biotit, ca si intreg platoul inalt al Gutaiului, Creasta Cocosului reprezinta un contrafort sculptat de eroziunea subaeriana exercitata pe flancuri, un martor de eroziune avansat spre zona piemontana. Suprafata de 50 ha a rezervatiei include si o parte a vegetatiei subalpine ce margineste Creasta Cocosului.

2. Rezervatia fosilifera Chiuzbaia este situata la baza Vf. Ignis, intre Valea Plopilor si stanca numita Biserica lui Spiridon, fiind ocrotite depozite diatomitice, in alternanta cu straturi de cenusa vulcanica, cu numeroase impresiuni de frunze. Aceste depozite s-au format intr-un lac inconjurat de o padure deasa. Impresiunile de frunze indica o padure cu specii de stejar (Quercus), arin (Alnus), fag (Fagus), paltin (Acer), castan (Castanea), pe langa care se mai gaseau mesteceni (Betula), carpeni (Carpinus), Giyptostrobus, Liriodendron, Magnolia, Finus, Ulmul etc., ceea ce arata ca este vorba de o padure dezvoltata intr-un climat temperat, dar mai cald decat cel actual. Flora fosila de la Chiuzbaia este una dintre cele mai bogate si mai bine conservate flore plincene din Romania - fiind identificate 120 de specii fosile, din care 32 pentru prima oara in Romania, 6 pe plan mondial si 3 variet??i noi (Nadisan s.a., 1976).

3. Cheile Tatarului. Rezervatia are o suprafata de 15 ha, cuprinzand cheile cu o lungime de cca 700 m, sapate de Valea Brazilor in lave andezitice. Versantul vestic al vaii este aproape vertical, cu surplombe, cel estic fiind impadurit, intercalat cu zone de grohotisuri si rare tancuri stancoase. S-au inceput lucrarile de constructie a barajului lacului de acumulare Runcu-Brazi care va inunda o parte a rezervatiei.

4. Rezervatia de castan comestibil de la Baia Mare constituie cea mai extinsa reservatie din Muntii Gutai, cu o suprafata de cca 500 ha, intre Tautii de Sus si Tautii Magheraus, fiind ocrotit castanul comestibil (Castanea sativa), care aici atinge limita nordica a arealului sau de dezvoltare. Infiintata in anul 1952, in anul 1970 s-a delimitat o zona de 51 ha ca zona stiintifica in Culmea Morgaului (intre Valea Rosie si Valea Borcutului).



Traseee turistice in muntii Gutai:

 

1. Pasul Sambra Oilor - Vf. Rotunda - Poiana Lunga
Marcaj: punct albastru, foarte rar si vechi - intre Pasul Sambra Oilor si Vf. Vezeu 
Durata: 9-11 ore

2. Poiana Lunga - Vf. Plesca Mare - Statiunea Izvoare
Marcaj: numai intre Vf. Brcze si statiunea Izvoare (triunghi rosu) 
Durata: 8-10 ore

3. Izvoare - Vf. Gutai - Pasul Neteda
Marcaj: triunghi rosu intre Valea Vlasinescu - Poiana Boriste; banda rosie intre Vf. Ignis - Creasta Cocosului 
Durata: 9-11 ore

4. Vf. Rotunda - Vf. Pietroasa - Saua Salhij
Marcaj: traseu nemarcat, dar creasta constituie capatul unor trasee marcate - banda rosie Vf. Miculi; banda rosie si triunghi rosu Poiana Soci; si cruce rosie si cruce albastra Vf. Pietroasa Durata: 8 1/2-10 ore

5. Saua Salhij - Vf. Comsa - Vf. Tarda - Viile Apci
Traseu nemarcat 
Durata: 5 1/2-7 ore

6. Poiana Lunga - Vf. Brazilor - Strunga Tiganului
Traseu nemarcat 
Durata: 2-3 ore

7. Sapanta - Valea Covutarului - Vf. Tiganu - Vf. Piatra Neagra - lezerul Mare
Trascu nemarcat 
Durata: 10-12 ore

8. Seini - Valea Seinel - Vf. Comsa - Dealul Cetatii - Seini
Marcaj: triunghi rosu intre Seini si Vf. Comsa; triunghi albastru intre Vf. Comsa - Dealul Cetatii - Seini 
Durata: 5 1/2-6 1/2 ore

9. Popasul "Doi Porumbei" - Poiana Nicoreasa - Vf. Comsa
Traseu nemarcat 
Durata: 2 1/2-3 1/2 ore

10. Ilba - Poiana Mesteacanului - Baile Putoroasa
Traseu nemarcat 
Durata: 2 1/2-4 1/2 ore in sensul traseului descris si cca 3-4 ore in sens invers

11. Baraj Firiza - Poiana Cocosului - Vf. Plestioara - Culmea Iricau - Baia Mare
Marcaj: triunghi rosu intre izvorul mineral "Matei" si gura Vaii Romane; cruce albastra intre Vf. Plestioara si Baia Mare 
Durata: 6-7 ore

12. Baia Mare - Valea Usturoiului - Vt. Plestioara - Poiana Ulmoasa - Saua Frasineasa
Marcaj: banda rosie pana in Vf. Plestioara; in continuare, traseu nemarcat 
Durata: 6-8 ore

13. Baraj Firiza - Valea Romana - Vf. Plestioara - Dealul Florilor - Baia Mare
Marcaj: triunghi rosu intre Baraj Firiza si Vf. Plestioara; banda galbena intre Vf. Plestioara si Baia Mare 
Durata: 4-5 ore

14. Baia Mare - Lacul Bodi (Ferneziu) - Piatra Soimului - Dealul Florilor - Baia Mare
Marcaj: triunghi albastru pana la Piatra Soimului, apoi banda albastra, dublata de sub Vf. Varatici de banda galbena (traseul 13) pana in Baia Mare
Durata: 5-6 ore

15. Firiza - Valea Rosie - Poiana Soci - Izvorul mineral Luna-Ses
Traseu nemarcat pana sub Vf. Frasineasa; in continuare, marcaj triunghi rosu pana in Poiana Soci; de aici, marcaj banda rosie pana la Izvorul mineral Luna-Ses 
Durata: 4-5 ore

16. Blidari - Piatra Bulzului - Poiana Pistruia Mica - Piciorul Strungii - Vf. Strungi - Pastravaria
Marcaj: banda albastra intre Blidari si Piatra Bulzului 
Durata: 5-6 ore

17. Valea Sturului - Valea Rostosa - Poiana Roasa - Vf. Miculi - Cantonul Salatruc
Marcaj: banda rosie, degradat, intre Vf. Miculi si cantonul silvic Salatruc 
Durata: 5-6 ore

18. Statiunea Izvoare - Saua lezuri - Chiuzbaia
Marcaj: triunghi albastru intre Izvoare si Saua lezuri 
Durata: 3-4 ore

19. Borcutul Chiuzbaii - Vf. Ignis - Piciorul Comorii - Valea Lupului - Bifurcatie Baraj
Marcaj: punct albastru intre Borcutul Chiuzbaii si Vf. Ignis
Durata: 5-6 ore

20. Statiunea Izvoare - Platoul Ignisului - Groapa Chiuzbaii - Cariera Limpedea (Ferneziu)
Marcaj: triunghi rosu
Durata: 4 1/2-5 ore

21. Baraj Firiza - Valea Berdului
a. FANTANA STANEI - POIANA TESTIOARA DE SUS - VF. IGNIS 
b. VALEA VIDRIII - PICIORUL CERBULUI -VALEA VALAULUI - STATIUNEA IZVOARE 
Marcaj: punct albastru intre Valca Valaului - statiunea Izvoare 
Durata: a) 3-4 ore, b) 4-5 ore

22. Baia Sprie - Drumul Mariutii - Taurile Chendroaici - Taul Morarenilor - Breb - Ocna Sugatag
Marcaj: banda albastra pana in Poiana Boului, apoi banda rosie pana sub Vf. Secatura; in continuare, traseu nemarcat 
Durata: 7 1/2-9 ore

23. Baia Sprie - Lacul Bodi - Vf. Mogosa - Saua Ciurca - Lacul Bodi - Cantonul I
Marcaj: banda rosie intre Baia Sprie-Lacul Bodi; triunghi albastru intre Lacul Bodi-Vf. Mogosa si triunghi galben intre Lacul Bodi si cantonul I
Durata: 6 1/2-8 ore.

24. Cabana Mogosa - Complexul BTT Suior - Poiana Boului
Marcaj: triunghi rosu 
Durata: 1-1 1/2 ora

25. Baia Sprie - Valea Borcutului - Lacul Albastru - Chiuzbaia - Valea Jidovoaia
Marcaj: punct galben
Durata: 2 1/2-3 1/2 ore

26. Sighetu Marmatiei - Dealul Solovan - Cabana Agris - Strunga Tiganului
Marcaj: cruce rosie 
Durata: 5 1/2-6 ore

27. Iapa - Cabana Agris - Cascada Strungi - Piatra Tisei
Marcaj: Iapa-Agris, cruce albastra; Agris-cascada Strungi, punct rosu 
Durata: 5-6 ore

28. Cabana Agris - Poiana Pripor - Piatra Iepii - Iapa
Marcaj: cruce galbena intre Piatra Iepii si lapa 
Durata: 5 1/2-7 ore

29. Strunga Tiganului - Valea Obarsiei - Cabana Plesca - Statiunea Izvoare
Marcaj: banda rosie, cu semne rare si vechi intre cantonul pastoral Tiganu si Valea Brazilor; punct rosu intre cabana Plesca si statiunea Izvoare 
Durata: 4 1/2-5 1/2 ore

30. Sapanta - Valea Runcului - Poiana Runc - Valea Brazilor - Poiana lui Stefan - Cabana Plesca
Traseu nemarcat (drum auto) 
Durata: 3-9 ore

31. Huta Certezc - Valea Raului - Cantonul silvic Salatruc
Marcaj: cruce albastra (foarte rara pe primul tronson): Durata: 4 1/2-5 1/2

32. Certcze - Valea Alba - Borcutul Talharilor
a) SAUA BUIANA 
b) VALEA SEACA - PASTRAVARIA TUR 
Marcaj: cruce albastru pana in Poiana Mesteacanului; punct rosu de la Borcutul Talharilor in Saua Buiana 
Durata: 3-4 ore

33. Negresti-Oas - Pastravaria Tur - Piciorul Buiana - Poiana Buiana - Cantonul silvic Salatruc
Marcaj: punct rosu 
Durata: 5 1/2-6 1/2 ore

34. Pastravaria Tur - Piatra Vraticelu - Izvorul mineral Luna
Marcaj: triunghi rosu, rar 
Durata: 2-2 1/2 ore

35. Negresti-Oas - Valea Talna Marc - Izvorul mineral Luna - Vf. Pietroasa - Izvorul mineral Luna
Marcaj: cruce rosie pana in Vf. Pietroasa; cruce albastra intre Vf. Pietroasa si Izvorul mineral Luna 
Durata: 7-8 ore

Articol vizualizat de 422 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!