Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Muntii Retezat

Ultima actualizare: 23 Octombrie 2017

Muntii Retezat se afla in Carpatii Meridionali, fiind considerati cei mai inalti si mai stancosi din sirul muntilor dintre Jiu si Dunare. Sunt constituiti din doua creste alpine, aproape paralele, una situata la nord (lunga de cca 30 km), cealalta la sud (lunga de cca 25 km). Cele doua creste principale sunt legate, intre varful Papusa si varful Custura, printr-o creasta ascutita, lunga de aproximativ 2,5 km, pe care se ridica piscuri ce ofera tururi de orizont de neuitat. Dintre aceste piscuri, mentionam varful Papusa (2508 m), varful Peleaga (2509 m) si varful Retezat (2482 m).



Click pentru a vedea harta completa



Muntii Retezat sunt renumiti prin numarul mare de lacurile glaciare ce invioreaza cu stralucirea lor cenusiul grohotisurilor sau verdele covorului de iarba si jnepenis.



Caile de acces:



CFR: Tronsonul Filiasi - Simeria da acces spre Muntii Retezat prin statiile Pui, Rusor (halta), Baesti, Ohaba de Sub Piatra (halta) si Subcetate. Tronsonul Subcetate - Caransebes da acces prin statiile Hateg, Carnesti, Retezatu (halta) si Sarmizegetusa.

Linia Petrosani - Lupeni (13 km) inlesneste accesul spre Muntii Retezat prin gara Lupeni si, in continuare, cu mijloace auto (Uricani 9 km, Campu lui Neag 18 km).

Auto: Drumul modernizat Ohaba de Sub Piatra (ramificatia din DN 66 la 10 km sud de Hateg) - Salasu de Sus (km 6) - Nucsoara (km 14) prelungit cu drumul pietruit Nucsoara - Carnic (6 km) asigura accesul spre cabana Pietrele.



Clima



 In Muntii Retezat nu exista statii meteorologice, clima fiind determinata prin interpolarea datelor obtinute la statiile meteo Parang, Petrosani si Hunedoara. Muntii Retezat se caracterizeaza printr-o clima de munte aspra si umeda. Temperatura medie anuala in zonele ce depasesc 2000 m este de 2oC. Temperatura medie in iulie in zonele la peste 2000 m este de cca. +6oC. Temperatura medie in ianuarie in zonele de peste 2000 m este de cca. 10oC. Temperatura minima coboara in ianuarie uneori pana la 35oC, mai ales in vaile unde aerul rece stagneaza vreme mai indelungata. Teperatura maxima urca in iulie pana la 30oC, mai ales in Retezatul calcaros. Numarul zilelor cu inghet este de aprox. 250. In sezonul estival apare inghetul nocturn, sesizat lesne de turistii care innopteaza in cort la altitudine de peste 2000 m. Numarul de zile cu ninsoare poate depasi 80 anual in zonele de peste 1400 m altitudine. Durata stratului de zapada insumeaza anual peste 160 zile. Topirea zapezii in zona alpina incepe in luna mai, desi in iunie muntii au inca intinse suprafete de zapada, mai ales pe versantii nordici si pe vaile umbrite.



Fauna



Reptilele sunt reprezentate in parc prin 9 specii, aproape 40% din reptilele terestre ale Romaniei. Cu toate ca doar o specie este considerata rara la nivel national, sase sunt considerate vulnerabile.

 Numarul speciilor de pasari intalnite in parc si in zonele apropiate, pe vaile mari ale masivului si in zona lacurilor de acumulare din apropiere, este mare pentru o zona montana. Acestea insumeaza 185 de specii, reprezentand aproximativ jumatate din speciile de pasari ale Romaniei. Din acestea 122 sunt specii cuibaritoare in parc si in zonele apropiate. Aici se pot intalni specii rare cum sunt acvila de munte (Aquila chrysaetos) reprezentata si pe sigla parcului, acvila tipatoare mica (Aquila pomarina), serparul (Circaetus gallicus), soimul calator (Falco peregrinus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), buha (Bubo bubo), cucuveaua pitica (Glaucidium paseinum), barza neagra (Ciconia nigra), ciocanitoarea cu spate alb (Dendrocopos leucotos) si multe alte specii rare.

Mamiferele determinate pana in prezent in Retezat in numar de 55 de specii reprezinta peste 23% din mamiferele terestre ale Europei ceea ce arata inca o data diversitatea habitatelor naturale prezente aici. Parcul ofera conditii pentru supravietuirea celor mai importante dintre carnivorele mari europene: lupul (Canis lupus), ursul (Ursus arctos) si rasul (Lynx lynx). De asemenea, se intalnesc in parc ierbivore mari cum sunt capra neagra (Rupicapra rupicapra), cerbul (Cervus elaphus) si capriorul (Capreolus capreolus). Carnivorele de mai mici dimensiuni cum sunt pisica salbatica (Felis silvestris) si mustelidele gasesc in diversele habitate ale parcului micromamifere care le asigura o parte din hrana. 

Pesterile din Retezatul calcaros sunt folosite de ursi pe timpul iernii, iar liliecii gasesc aici conditii bune pentru hibernare sau retregere in timpul zilelor de vara. In Parc au fost identificate 13 specii de lilieci printre care Rhinolophus ferrum equinum, Vespertilio murinus si Pipistrelus pigmaeus. Vidrele (Lutra lutra) pot fi intalnite pe unele rauri ale Retezatului folosind resursele bogate in peste.

In anul 1973, o echipa de la Comisia Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Romane a introdus 20 de exemplare de marmota alpina provenita din alpii Austrieci. Marmotele au fost eliberate in caldarea lacului Gemenele iar in prezent se pot intalni in toate vaile si caldarile glaciare de sub saua Custurii pana in caldarea lacului Zanoaga. Nu se cunoaste inca impactul pe care aceste rozatoare mari, neindigene, il au asupra vegetatiei si solului.



Hidrografie



Muntii Retezat sunt caracterizati printr-o retea deasa de ape curgatoare, cu un debit bogat si permanent. Cel mai important curs de apa este Raul Mare, cu un bazin de 894 km2 si o lungime de 65,8 km.

Culmile nordice ale Retezatului sunt fragmentate de o retea bogata de ape curgatoare, care isi aduna izvoarele din caldarile glaciare sub creste semete.

Lacurile din Muntii Retezat majoritatea de origine glaciara, sunt podoabe pretuite si dau un farmec aparte peisajului. Prin numarul lor foarte mare (cca. 100), din care 40 de lacuri mari si mijlocii, 18 lacuri marunte dar permanente si cca. 40 ochiuri mici de apa care in verile secetoase seaca, acesti munti se compara in Carpati doar cu muntii Fagaras. Lacurile isi au originea in cuveta provenita prin daltuirea reliefului de catre ghetarii care acopereau odinioara inaltimile muntilor. Caldarile glaciare acumulau in causul lor enorme mase de gheata si zapada. Dupa retragerea ghetarilor, pe fundul lor s-au format lacuri glaciare, cu ape reci si limpezi, oglindind cerul, norii, custurile si piscurile. Din aceste lacuri vom mentiona doar pe cele care prezinta un deosebit interes turistic:

- Lacul Stevia
- Lacul Stanisoara
- Lacul Pietrele
- Lacul Groapele
- Lacul Ghimpele sau Peleaga etc.



Rezervatii



Parcul National Retezat, are o suprafata de 54400 ha (1935) si o altitudine cuprinsa intre 800 si 2509 m. Este contrat de circul glaciar Bucura, cuprinde aproximativ 40 de varfuri ce trec de 2200 m , in medie depasind 2350 m. Zona de protectie ocupa centrul masivului. Prima zona de protectie integrala are caracter stiintific (11466 ha), fiind interzisa orice exploatare (miniera, pasunat, vanat, pescuit, culegerea fructelor, turism camping). A doua zona este mai putin riguroasa, pasunatul fiind permis 2 luni pe an iar septelul este restrans. In prima zona accesul este permis doar cu autorizatie din partea Comisiei Monumentelor Naturii, pe anumite itinerarii si teritorii.

 

Trasee turistice:



1. Ohaba de Sub Piatra - Salasu de Sus - Nucsoara Carnic - cabana Pietrele
Marcaj: banda albastra
Durata: 5-5 1/4 ore
Caracteristici: traseu accesibil vara si iarna

 2. Cabana Pietrele - valea Pietrele - Lacul Bucura - cabana Buta
Marcaj: banda albastra de la cabana Pietrele la lacul Bucura; cruce rosie de la lacul Bucura la cabana Buta
Durata: 7-7 1/2 ore
Caracteristici: nerecomandat iarna

3. Cabana Buta - cabana Campu lui Neag
Marcaj: cruce rosie
Durata: 5 1/2-5 3/4 ore
Caracteristici: traseu accesibil vara si iarna

4. Cabana Pietrele - varful Retezat - varful Bucura 1 - Lacul Pietrele - cabana Pietrele
Marcaj: triunghi albastru: cabana Pietrele - vf. Retezat; banda rosie: saua Retezat - curmatura Bucurei; banda albastra: curmatura Bucurei - cabana Pietrele
Durata: 8 1/4-9 ore
Caracteristici: traseu accesibil iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati

5. Cabana Pietrele - curmatura Bucurei - varful Peleaga - Lacul Gales - cabana Pietrele
Marcaj: banda albastra: cabana Pietrele - curmatura Bucurei; banda rosie: curmatura Bucurei - lacul Gales; triunghi rosu: lacul Gales - cabana Pietrele
Durata: 8 1/2-9 ore
Caracteristici: recomandat iarna numai alpinistilor si schiorilor avansati

6. Cabana Pietrele - Taul dintre Brazi - Lacul Gales - Varful Mare - cabana Pietrele
Marcaj: triunghi rosu: cabana Pietrele - saua Varful Mare; saua Varful Mare - Varful Mare fara marcaj
Durata: 8 1/2 - 9 ore
Caracteristici: traseu accesibil iarna turistilor avansati numai pana la Lacul Gales

7. Cabana Pietrele - valea Pietrele - Lacul Bucura - Taul Agatat - Lacul Zanoaga - Gura Apei
Marcaj: banda albastra: cabana Pietrele - Lacul Bucura; punct rosu: Lacul Bucura - Lacul Zanoaga; cruce albastra: Lacul Zanoaga - Gura Apei
Durata: 10-10 1/2
Caracteristici: traseu nerecomandat iarna

8. Cabana Pietrele - Culmea Lolaia - valea Stanisoarei - cabana Pietrele
Marcaj: "momai" ciobanesti pana pe culmea Lolaia; triunghi albastru: La Bordulet - cabana Pietrele
Durata: 41/2 - 51/2 ore
Caracteristici: traseu nerecomandabil iarna

9. Cabana Pietrele - valea Pietrele - Curmatura Bucurei - Lacul Bucura - Varful Peleaga - Valea Rea - cabana Pietrele
Marcaj: banda albastra: cabana Pietrele - Lacul Bucura; punct rosu: Lacul Bucura - Taul Portii; punct rosu: Lacul Lia - poteca Bucurei; cruce galbena: Lacul Bucura - saua Pelegii; "momai" ciobanesti: Lacul cu Pietris din Valea Rea - ramificatia Pietrele - Gales; triunghi rosu: ramificatia Pietrele - Gales - cabana Pietrele
Durata: 11-12 ore
Caracteristici: traseul nu este recomandabil iarna

10. Cabana Pietrele - Valea Rea - varful Papusa - varful Custura - cabana Buta
Marcaj: triunghi rosu: cabana Pietrele - ramificatia Gales - Valea Rea; momai: ramificatia Gales - Valea Rea - caldarea superioara Valea Rea; banda rosie: caldarea superioara Valea Rea - saua Pelegii; cruce galbena: saua Pelegii - varful Custura; banda rosie si triunghi albastru: varful Custura - saua Plaiului Mic; cruce rosie si punct albastru: saua Plaiului Mic - cabana Buta
Durata: 8-8 3/4 ore
Caracteristici: traseu inaccesibil iarna

11. Cabana Campu lui Neag - Scocu Jiului - Cantonul silvic Campusel
Marcaj: triunghi rosu
Durata: 3 3/4-4 1/2 ore
Caracteristici: traseu accesibil si iarna

12. Cantonul silvic Campusel - sub Varful Piatra Iorgovanului - saua Stanuletii Mici - Muntele Dragsanu - cabana Buta
Marcaj: triunghi rosu: cantonul silvic Campusel - saua Stanuletii Mici; banda rosie si triunghi albastru: saua Stanuletii Mici - saua Plaiului Mic; cruce rosie si punct albastru: saua Plaiul Mic - cabana Buta
Durata: 6 1/2-7 1/2 ore
Caracteristici: traseu nerecomandat iarna

13. Cantonul silvic Campusel - valea Soarbele - valea Paltina - Gura Apei
Marcaj: triunghi rosu (in viitor, triunghi albastru): Cantonul silvic Campusel - Casa de vanatoare Campusel; punct rosu (in curs de marcare): casa de vanatoare Campusel - gura paraului Paltina; punct albastru: gura paraului Paltina - Gura Apei
Durata: 8 1/2-9 1/2 ore
Caracteristici: traseu nerecomandat iarna

14. Cabana Pietrele - valea Stanisoara - varful Retezat si inapoi
Marcaj: triunghi albastru
Durata: 7-8 1/2 ore
Caracteristici: traseu de iarna

15. Cabana Pietrele - refugiul Gentiana - Lacul Pietrele si inapoi
Marcaj: banda albastra
Durata: 5 1/2-6 1/2 ore
Caracteristici: traseu de iarna 

Articol vizualizat de 649 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!