Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Muntii Trascaului

Ultima actualizare: 23 Octombrie 2017

Prezentare



Cheile Turzii fac parte din muntii Trascau, care, ca localizare geografica, alcatuiesc extremitatea de rasarit a Apusenilor. Cu toate ca au inaltimi moderate, muntii Trascau sunt interesanti datorita formelor de relief spectaculoase, modelate in calcare de factorii atmosferici si de ape, constituind prin acestea principalele atractii turistice ale zonei. Intre formele de relief create pe seama calcarelor, la loc de frunte se situeaza cheile: Cheile Turzii, Cheile Borzestiului, Cheile Aiudului etc. Sectorul nordic al muntilor Trascau este ocupat de Culmea Petresti, care strajuieste municipiul Turda. Spinarea lui larga se infige ca un deget calcaros in Podisul Transilvaniei, orientata fiind in directia sud-vest-nord-est si desfasurandu-se pe o distanta de aproape 15 km. Aceasta culme calcaroasa suporta ranile adanci sapate de apa Hasdate si Paraul Racilor, rani numite Cheile Turzii si, respectiv, Cheile Turenilor.

La sud de Culmea Petresti se inalta, peste apa Ariesului, Coltul Trascaului sau, cum ii spun batranii din zona, Piatra Secuiului. Dincolo de el, spre apus si sud, se inlantuie crestele culmilor Trascau, Bedeleu si Rameti, care formeaza cumpana apelor intre Valea Ariesului si Mures. Insirarea culmilor muntoase este curmata de inca doua chiuvete intramontane: chiuveta Borzestiului si chiuveta Trascaului. Prin aceasta din urma coboara spre sud, desfacandu-se din drumul Baia de Aries-Turda, in dreptul localitatii Bucuru, calea Aiudului. Vegheat de la inaltime de cele doua cocoase ale Pietrii Secuiului, drumul Aiudului insoteste raul cu acelasi nume prin depresiunea Trascau, iesind la larg din stransoarea muntilor, in Podisul Transilvaniei. De la Aiud, soseaua ce merge spre Cluj-Napoca urmeaza aproape conturul muntilor Trascau pe linia imaginara de infratire cu podisul Transilvaniei.

Departe, spre apus, se onduleaza larg spinarea Bedeleului si Trascaului. Dincolo de ele, spre nord, se ghiceste spintecatura Cheilor Turzii. Raul Hasdate, arhitectul acestor chei, a ferestruit tenace, din timpuri stravechi, stanca, dezvaluind generos alcatuirea geologica pe adancimi de 250-300 m. Din zbuciumul luptei dusa de apa si piatra au rezultat cele mai variate forme carstice ca: pesteri, doline, lapiezuri, mici izbucuri.



Acces



- orasul Turda
- gara Campia Turzii
- comuna Mihai Viteazul
- comuna Tureni
- Petrestii de Jos.



Clima



Teritoriul Cheilor Turzii si, implicit, al muntilor Trascau, se incadreaza in sectorul cu clima temperat-continentala moderata. Partea vestica a acestui teritoriu apartine domeniului climatic al muntilor cu altitudini medii, acoperiti cu paduri, iar partea estica - domeniului climatic specific Podisului Transilvaniei. Pe latura de est se individualizeaza nuanta topoclimatica de versanti adapostiti, cu frecvente efecte fohnale; acestea sunt determinate de circulatia maselor de aer dinspre vest, dupa ce depasesc creasta principala a masivului Bihor si coboara spre zona depresionara Turda-Campia Turzii. Efectul de fohn aduce dupa sine incalzirea aerului si scaderea apreciabila a cantitatilor de precipitatii.

Temperatura prezinta o mare nuantare de la vest catre est, datorita conditiilor specifice ale reliefului local. Media anuala variaza de la mai putin de 2oC pana la peste 8oC, putand atinge si valori de 8-9 oC. Radiatia solara globala insumeaza valori medii anuale de 110-115 kcal/cm. Iarna se mentine cel putin patru luni pe an, in perioada decembrie-martie, cu geruri deosebite in lunile ianuarie-februarie. Racirile excesive din timpul iernii sunt datorate inversiunilor de temperatura, care constituie o trasatura evidenta pentru zonele depresionare. Nebulozitatea este mai accentuata in zonele mai inalte, cam de 6,1 zecimi si de 5,7 in zonele depresionare. Cea mai noroasa luna in zonele montane este mai, iar in zonele depresionare este decembrie.

Umiditatea in Cheile Turzii se mentine destul de ridicata, chiar si in circumstantele unor precipitatii sarace, si aceasta din cauza morfologiei specifice, cu pereti inalti si deschideri inguste intre versanti. Repartitia precipitatiilor este inegala, in functie de fenomenul de fohnizare a aerului descendent din Bihor. Repartitia lunara a precipitatiilor, care ating maximul in luna iunie si minimul in februarie confirma tipul de regim caracteristic transilvanean in Cheile Turzii. Cantitatile medii ale lunii februarie sunt cuprinse intre 20 si 60 mm, aceasta fiind o luna saraca in precipitatii, mai ales in partea de est; in luna iulie, luna cea mai calduroasa, cantitatile medii se inscriu intre 70 si 110 mm, celelalte luni avand valori intermediare. Ninsorile se manifesta intre 40 si 80 zile pe an in perimetrul montan si 25-35 zile in zonele depresionare. Stratul de zapada persista in Cheile Turzii intre 65-100 zile, de la sfarsitul lunii noiembrie pana la jumatatea lui martie. Vanturile au o circulatie specific zonala, cea mai mare frecventa o au vanturile dinspre nord-vest si dinspre vest. In perioada calda a anului se evidentiaza si frecventa brizelor.



Fauna

 

La ora amiezii, vara, vazduhul se umple de zbarnaitul libelulelor, care sunt reprezentate in Cheile Turzii de libelulele comune (Calopterix splendens) sau de tipurile mai rare (Lestes barbarus), toate frumos colorate. Mai intalnim fluturi foarte rari (Heterogynnis, Phybalopterix, Eublema suavis). 
Datorita faptului ca se constituie in teritoriu ocrotit, valea raului Hasdate ofera conditii favorabile dezvoltarii faunei piscicole: zvarluga (Cobitis taenia), grindelul (Nemachilus barbatulus), boisteanul (Phoxinus phoxinus), porcusorii (Gobio gobio), care cauta adapost in grote sau in radacinile de sub apa. Spaima insectelor o constituie in raul Hasdate broasca rosie de munte (Rana temporaria) si broasca raioasa bruna (Bufo bufo). Pe malurile apei surprindem sarpele de apa, total inofensiv; in zilele insorite intalnim soparla comuna (Lacerta muralis).

De sus, de pe tancurile inalte, vegheaza acvila de stanca (Aquila chrysaetos), vanturelul (Falco tinunculus). Noaptea apare bufnita sau buha (Bubo bubo). Alte pasari: mierla de piatra sau mierla de stanca (Monticola saxatilis), presura mustacioasa (Emberiza cia), pietrarul (Oenanthe oenanthe), corbul (Corvus corax), lastunul de stanca (Apus melba), privighetoarea (Luscinia luscinia), pitigoiul de livada, porumbelul (Columba livia domestica).

Dintre animalele mari, intalnim vulpea (Vulpes vulpes), bursucul (Meles meles), mistretul (Sus scrofa), caprioara (Capreolus capreolus), intalnita mai ales in zona povarnisului Emil Pop, iar dintre cele de talie mica: jderul de stanca (Mustela foina), nevastuica (Mustela nivalis), iepurele (Lepus europaeus transsilvanycus), veverita (Sciurus vulgaris).



Hidrografie



Zona Cheilor Turzii apartine bazinului hidrografic al raului Aries. Cu un bazin bogat in afluenti, acest rau este cel mai mare curs de apa cules de raul Mures din cuprinsul muntilor Apuseni. Ariesul dreneaza o multime de versanti, adunandu-si afluentii din masivele Bihor si Trascau. Ariesul strabate muntii Trascau de la vest spre est, formand un semicerc cu cocoasa indreptata spre nord. In bazinul superior, el se aduna din doua paraie, Ariesul Mare si Ariesul Mic, amandoua izvorand de sub varful Curcubata Mare, 1849 m, cel mai inalt varf din muntii Bihor. Dupa unirea acestora, in dreptul localitatii Mihoiesti, Ariesul ajunge la Campeni. Isi sporeste apele cu Posaga, care vine din partea stanga a Trascaului, care la randul lui are doi afluenti - Incesti si Sagagea. Tot de pe partea stanga avem raul Ocolis si Ocolisel.

Cu putin inainte de intrarea in comuna Buru, in Aries se varsa, venind din versantul stang, cel mai mare afluent al lui, raul Iara, care izvoraste de sub varful Muntelui Mare si care isi sporeste unda cu aportul paraielor Ierta, Soimul si Sarulesti. Aval de la cabana Buru, la 550 m, se gaseste defileul foarte spectaculos si salbatic al paraului Berchis sau Borzesti. Tot in dreptul localitatii Buru se varsa in Aries raul Remetea. Ariesul, scapat din stransoarea muntelui, iese la larg, in campie, unde, inainte de a strabate municipiul Turda, primeste apa raului Hasdatele, valea constructor al Cheilor Turzii. Raul Hasdate se intinde pe o distanta de 31 km si o suprafata de 215 km2. Isi imbogateste apele cu ajutorul mai multor paraie, venite din versantul stang si drept. Din cel stang se aduna vaile Salicea, Ciurila, Saliste, Micusu si Negoteasa, iar din cel drept paraiele Hasmas, Schiopi, Valea Mare si Valea dupa Deal. La iesirea din Chei, Hasdate isi schimba directia de curgere si se indreapta spre sud, catre satul Cornesti, unde se varsa in Aries. Dincolo de confluenta cu valea Hasdate, Ariesul mai primeste din imprejurimile Cheilor Turzii doua paraie: Pordeiul si Sandulesti.

In municipiul Turda, in Aries isi varsa apele Calda Mare, unita cu paraul Racilor. La capatul amonte al Cheilor, pe malul drept, intalnim Fantana Morarilor si, daca continuam drumul, vom intalni izvorul Fantana lui Chiper. Aproape de albia vaii, sub Sura Balichii, siroieste izvorul Feredeului. In vecinatatea Cheilor Turzii se evidentiaza existenta unor lacuri, unele naturale si altele antropice. In randul lacurilor naturale, mentionam lacul de la Cheia Turda, cantonat in gipsurile miocene. Din categoria lacurilor antropice fac parte lacurile din jurul localitatii Turda, formate prin prabusirea tavanelor vechilor exploatari de sare. Dintre ele, lacul Roman este cel mai mare.



Rezervatii



Cheile Turzii este rezervatie naturala, faima acesteia fiind data de relieful de exceptie, modelat in calcare, si de prezenta a 997 de specii vegetale, multe dintre ele raritati la nivel european. Are o suprafata de 175,5 ha, a fost declarata rezervatie naturala in anul 1938 si a fost inclusa, alaturi de alte 15 rezervatii de la noi din tara, pe lista UNESCO.
 

Plecarea in rezervatie are loc din fata cabanei Cheile Turzii, aflata aproape de intrarea aval a Cheilor, la o altitudine de 450 m.



Geologie



Muntii Trascau, din care fac parte Cheile Turzii, sunt orientati sud-vest-nord-est. Framantarile tectonice, miscarile de ridicare si coborare ale uscatului sau ale domeniului marin, au deranjat acest fel de simetrie. Fundamentul muntilor Trascau este constituit dintr-o succesiune groasa de sisturi cristaline, formate la randul lor in adancul unui geosinclinal hercinic, unde au fost supuse unor grade diferite de metamorfism. Astfel, observam o dispozitie gradata de la est spre vest a rocilor mai slab metamorfozate, trecand treptat la cele puternic metamorfozate. Odata cu trecerea timpului, in regiune s-au mai succedat si alte cicluri tectonice, care au modelat si remodelat relieful existent, dand si posibilitatea magmei din adancime sa iasa la suprafata pe fracturile si crapaturile din scoarta. In acest fel s-a facilitat formarea complexului ofiolitic, prezent si in fundamentul Cheilor Turzii. Acest complex este reprezentat aici de diabaze, porfire si porfirite sticloase ce apar la zi, dezgolite de apa Hasdate in zona iesirii din Chei. Regiunea care cuprinde Cheile Turzii a cazut, in jurasic, sub navala apelor marine. Adancimea destul de mica a marii, abundenta organismelor cu carcasele, cochiliile sau scheletele calcaroase au favorizat formarea celebrelor calcare jurasice. La alcatuirea calcarelor au participat in mod masiv si scheletele unor coralieri: Aulastrea shaferi, Amphiastraea gracilis, Stycosmilia rugosa etc.

Cu toata masivitatea lor, bancurile calcaroase sunt foarte vulnerabile la actiunea apei, fie ca-i provenita din ploaie, fie ca-i apa curgatoare. Cea mai elocventa dovada a solubilitatii calcarelor este existenta cheilor, cu toate formele de endo si exocarst. Si Valea Hasdate a sapat Cheile Turzii in calcare recifale neojurasice. Intrand in Chei, la capatul din amonte, putem observa aceste calcare pe ambii versanti, dispuse in bancuri cu inclinare generala spre nord-est. Au o culoare specifica calcarelor jurasice, alba-cenusie, galbuie cu unele treceri spre culoarea roscata, pe care o remarcam spre mijlocul Cheilor. Actiunea apei si a celorlalti factori erozivi si-a pus pecetea, remarcandu-se aproape toate fenomenele carstice - lapiezuri, doline, pesteri, firide. La baza calcarelor jurasice din Chei se evidentiaza o intercalatie de calcare cu puternice silicifieri, adevarate japsuri cunoscute si ca pietre semipretioase. Incet-incet, marea a inceput sa se retraga spre centru Podisului Transilvaniei, lasandu-ne din timpul etajului sarmatian, in sinclinalul din fata Cheilor Turzii, gresiile micacee cu mecanoglife, care au rezistat pana azi eroziunii. Retragerea marii sarmatice se facea concomitent cu ridicarea intregii regiuni, pana la disparitia totala a apelor marine, teritoriul astfel eliberat ramanand exodat pana in prezent.

Din cauza miscarilor tectonice ciclice, de ridicare si coborare a domeniului continental si oceanic, precum si a orogenezei, in muntii Trascau s-a creat un sistem de falii si fisuri ce au compartimentat si strabatut roca in toate directiile, orientarea generala fiind nord-vest-sud-est. Planul faliei initiale il putem observa azi, in mijlocul Cheilor, de unde trece in imensitatea Peretelui Urias. Cealalta fractura, care afecteaza Culmea Petresti in lungul ei, o descoperim, in capatul amonte al Cheilor Turzii, in zona numita “Polmoane” si in partea centrala a defileului. La actiunea de distrugere si sapare a apei s-a adaugat activitatea factorilor externi, vantul, ploaia, inghetul si dezghetul, caldura, dupa cum in regiune a alternat climatul cald si umed cu climatul rece si foarte rece din timpul glaciatiunilor cuaternare. Fiecare din acesti factori a erodat si dislocat fragmente din stratele calcaroase, prabusindu-le in vale, apei Hasdate revenindu-i sarcina de a le transporta si imbranci dincolo de Chei, spre varsare. Dar principalul factor care a favorizat saparea Cheilor Turzii, totusi destul de tinere, a fost proprietatea calcarului de a se dizlova in prezenta apei. Din aceasta cauza, in cuprinsul Cheilor Turzii se intalnesc numeroase forme ale actiunii de dizolvare a apei, cunoscute sub numele de forme carstice. 

Articol vizualizat de 322 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!