Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Muntii Vrancei

Ultima actualizare: 19 August 2017

Situati in curbura lantului carpatic, la rasucirea dintre Moldova, Muntenia si Transilvania, Muntii Vrancei pastreaza inca un caracter virgin, salbatic, dovada fiind atat pastrarea folclorului traditional cat si abundenta animalelor salbatice, mai ales a ursului brun. 

Apartin Carpatilor Orientali si laolalta cu Muntii Bretcului si Muntii Buzaului alcatuiesc sectorul estic, marginit de depresiunea intramontana a Brasovului la nord, de Subcarpatii Curburii la est si de valea carpatica a Buzaului la sud-vest.

Istoria geologica a Muntilor Vrancei se intinde pe parcursul a 140 milioane de ani, de la finele mezozoicului pana in prezent. Data fiind apartenenta la Carpatii Orientali structura dominanta este cea de flish, dispusa in doua perioade diferite cronologic. Se individualizeaza flishul cretacic (mai vechi si dispus la baza cuverturii sedimentare) si flishul paleogen. Formatiunile geologice sunt afectate sensibil de deformari tectonice: falii, etc. Unele linii de fracturi se evidentiaza in peisaj prin povarnisuri ori abrupturi care marginesc creste propriu-zise.

Ca inaltime Muntii Vrancei culmineaza cu vf. Goru la 1785 m. Nivelul mediu este de 1500 m desi putine varfuri trec de 1700 m altitudine: vf. Lacauti (1777 m), Arnisoara (1725 m) si Giurgiu (1721 m).

Temperatura medie anuala este intre 2 si 4oC, mediile lunii celei mai calde osciland intre 14-16oC. In luna ianuarie temperaturile medii coboara de la -2 la mai putin de -6oC pe culmile cele mai inalte. Durata medie de stralucire a soarelui este de 80 zile pe an. Iarna gerurile patrunzatoare nu au persistenta indelungata si zapada incepe sa se depuna la sfarsitul lui octombrie-inceputul lui noiembrie. Exista pericolul producerii avalanselor in Masivul Coza, pe valea Tisitei si pe valea Narujei.

Padurile adapostesc o fauna variata: cocosul de munte, acvila de stanca, acvila tipatoare, cerbul, ursul, mistretul, rasul, jderul, lupul. In masivele joase se intalneste si vulpea, viezurele, pisica salbatica, iepurele comun, iepurele de vizuina si capra rosie. Muntii Vrancei au fost repopulat cu capra neagra fiind intalnite pe valea Tisitei.

Rezervatiile naturale din Muntii Vrancei sunt:

Rezervatia forestiera Lepsa-Zboina, cu o suprafata de 210,7 ha, este situata pe versantul sudic al muntelui Zboiana Neagra; are o vegetatie lemnoasa si alcatuire floristica aflate in stadiu aproape natural; contine fagete seculare pure, avand varsta de aproape 200 de ani, circa 35 m inaltime si diametre de pana la 1,2 metri. Aici intalnim afinul, bulbucul de munte, toporasi, papucul doamnei, breabanul, crinul de padure, stanjenelul de munte, firuta de stanca. In rezervatie abunda si elemente faunistice, unele declarate monumente ale naturii, ca, de exemplu, cocosul de munte, acvila tipatoare, corbul si rasul.

Rezervatia forestiera si geologica Cheile Tisitei, construita pe 307 ha; valoarea fitogeografica consta in numarul mare de elemente alpino-carpatice, alpino-boreale si atlantice, cat si in existenta speciilor endemice carpatice si dacice continentale. Dintre acestea: trandafirul de munte, izmisoara, curpenul de munte, sanziene de munte, ciubotica ursului, floarea de colt, care este monument al naturii.

Rezervatia geologica si de peisaj cascada Putnei este mai restransa ca celelalte, de circa 10 ha, cuprinde o portiune a defileului raului, daltuit in aval de satul Lepsa, in formatiuni predominant gresoase de varsta paleogena. Spectaculozitatea cascadei se datoreaza detaliilor albiei modelata prin eroziunea selectiva a rocilor si tectonizarea formatiunilor geologice. Lungimea cascadei masoara 76 m, diferenta de nivel 14 m, iar debitul mediu 9 mc/sec.

Una din cele mai atractive zone turistice este statiunea Soveja si imprejurimile ei. Pe langa frumusetea naturii zona este plina de istorie. Amintim pe Mos Ion Roata, taranul cu desavarsire sarac din Campeni, ales in divanul ad-hoc al Moldovei; monumentele dedicate primului razboi mondial: Mausoleele din Marasesti, Marasti, Soveja; monumentul Ecaterinei Teodoroiu de la iesirea din Straoani, etc.

 Numarul traseelor turistice este destul de mare (13) dar, cu foarte putine exceptii, sunt prost  intretinute. Sunt, in general, trasee prin padure si sunt ideale pentru turistii mai in varsta.

1. Comuna Tulnici - M. Coza - Dealul Negru (1548 m) - Zboina Frumoasa (1657 m) - comuna Nereju
Marcaj: banda rosie
Timp de parcurs: 3-3 1/2 zile

2. Satul Vetresti - Herastrau - Golu Pietrosului (1315 m) - Valea Zabalei - vf. Lacauti (1777 m)
Marcaj: punct albastru
Timp de parcurs: 14-16 ore

3. Cascada Putnei - Valea Tisitei - Saua Geamana (1496 m)
Marcaj: triunghi rosu
Timp de parcurs: 10 ore

 4. Gura Paraului Balosu - Valea Naruja - Saua Tisitei (1318 m)
Marcaj: cruce albastra
Timp de parcurs: 4-4 1/2 ore

5. Casa lui Neagu - Valea Putnei - Saua Poienita (1409 m)
Marcaj: punct rosu
Timp de parcurs: 6 ore

6. Cabanele Giurgiu - saua Fanarii (1480 m) - vf. Pietrosu (1676 m)
Marcaj: cruce rosie
Timp de parcurs: 5-6 ore

7. Saua Golici - paraul Mioarele - comuna Barsesti
Marcaj: punct galben
Timp de parcurs: 7 1/2 ore

8. Caldarile Zabalei (840 m) - saua Furu - comuna Vintileasca
Marcaj: punct albastru
Timp de parcurs: 6-8 ore

9. Soveja (500 m) - Sezatoarea Lupilor - vf. Zboina Neagra (1350 m)
Marcaj: cruce rosie
Timp de parcurs: 4-5 ore.

Articol vizualizat de 230 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!