Ce este snowboarding-ul sau snowboard-ul?
Snowboarding-ul este sportul adesea descris ca "surful pe zapada". Snowboarderii coboara pe o partie asezati intr-o parte pe o placa usoara de circa 150 cm, atasata de picioare. Acest sport, care isi are originea in Statele Unite (1960-1970), imprumuta tehnici si sarituri din surfing si skateboarding.
Snowboarding-ul a prins rapid popularitate in anii 1980 si 1990, in mare parte datorita simplitatii si usurintei cu care poate fi invatat. Senzatia de libertate pe care o ofera acest sport, in echipament si tehnici, il face cu atat mai placut.
La noi in tara puteti merge cu snowboard-ul pe Valea Prahovei, in Sinaia (in Valea Dorului), Busteni (pe partia Kalinderu), Azuga (pe partiile Sorica si Cazacu), Predeal (partiile Cocosul, Clabucet, Clabucet Varianta si Sub Teleferic).
De asemenea, noul telescaun construit in Sinaia, de la Cota 1.400 la Cota 2.000, a deschis accesul spre noi zone de freeride, cum ar fi zonele Papagal, Tarle, Vanturis etc. Acestea, combinate cu o zapada pulvar, fac deliciul tuturor impatimitilor de snowboard.
In afara de Valea Prahovei, snowboarding-ul se poate practica in conditii foarte bune si in Poiana Brasov, Balea, Borsa, Paltinis etc.
Istorie
Snowboard-ul a fost dezvoltat independent de catre trei americani: Tom Sims, Jake Burton Carpenter si Dimitrije Milovich. Tom Sims este adesea creditat pentru construirea primului snowboard in 1963, cand a modificat un skateboard pentru a aluneca pe zapada, o idee influentata in mare parte din cauza experientei sale in surfing. Jake Burton Carpenter a facut o jucarie pentru zapada care se numea Snurfer (o placa cu o franghie la varf) la sfarsitul anilor 1960 si mai tarziu a realizat cum tehnologia din schiuri poate imbunatati snowboarding-ul. Dimitri Milovich, un surfer de pe Coasta de Est, s-a inspirat cand a alunecat pe zapada pe scarile unei cafenele si si-a bazat destinul snowboard-ului dupa cel al surf-ului.
Snowboard-ul a fost practicat intai de un mic grup de surferi, skateboarderi si de entuziasti ai muntilor. Trei factori au ajutat la popularizarea snowboard-ului in anii 1980. Intai, materialele si tehnologia imprumutata de la fabricarea schiurilor facea mersul cu snowboard-ul mai usor. De exemplu, fabricantii au adaugat margini metalice, facand astfel snowboard-ul mai subtire la mijloc, facilitand luarea virajelor.
Al doilea, o revenire a skateboard-ului in anii 1980 a ajutat la popularizarea snowboardului, cand skateboarderii l-au luat ca alternativa pentru iarna. Al treilea a fost deschiderea partiilor de schi pentru snowboarderi.
In 1983, mai putin de 10% din statiunile de schi din Statele Unite au acceptat snowboarderi pe partii, dar, in 1997, doar cateva o interziceau.
Primul eveniment de snowboard competitiv a fost un mic concurs in Leadville, Colorado, in 1981. In urmatorul an a fost sustinut primul Campionat National de Snowboard la Sucide Six, in Woodstock, Vermont. In 1985, Campionatele Mondiale de Snowboard au fost lansate, in Lake Tahoe, California; acum, FIS organizeaza campionate mondiale anual, iar ISF organizeaza un concurs, numit tot campionat mondial, tinut bianual.
In 1986, europenii au inceput sa organizeze evenimente regionale. Federatia Internationala de Snowboard a organizat primele Campionate Mondiale in 1993.
Competitii
Doua institutii internationale guverneaza competitia in snowboard. Federatia Internationala de Snowboard (ISF) a fost fondata in 1991. In 1994, Federatia Internationala de Ski (FIS), institutia care guverna competitiile internationale de schi, a recunoscut snowboard-ul ca disciplina sportiva si a inceput un tur de Cupa Mondiala, cel mai mare nivel de competitie pentru amatori. In 1995, organizatorii Jocurilor Olimpice de la Nagano au anuntat ca vor include si snowboarding-ul cu Slalomul Urias si Halfpipe.
Majoritatea competitiilor de snowboard includ si probe alpine si freestyle. Probele alpine sunt foarte asemanatoare cu cele de schi: un competitor trebuie sa navigheze prin niste fanioane sau porti asezate pe o panta, iar competitorul cu cel mai rapid timp cistiga. Cursele sunt pentru slalom; slalom urias; slalom supergigant, depinzand de cat de apropiate sunt fanioanele intre ele.
Halfpipe-ul este cel mai popular concurs freestyle. Competitorii fac trickuri, care sunt judecate dupa inaltime, aterizare, dificultate si alte criterii. Alte probe sunt cele de boardercross sau slopestyle.
Boardercross combina aspecte din probele de alpin si cele de freestyle. Grupuri de cate patru sau sase competitori pleaca in acelasi timp de la start si navigheaza intr-un slalom gigant, presarat cu viraje bruste, trambuline, snake-uri etc. Primii doi sau trei clasati avanseaza la runda urmatoare si un castigator este declarat.
Slopestyle este asemanator cu halfpipeul, dar este facut intr-un snowpark.
Concursurile care nu sunt sanctionate de catre ISF sau FIS, mai sunt adesea de show, cum ar fi competitiile BigAir, iar adesea muzica este un ingredient foarte important. Campionatul Mondial de Snowboard Extrem, tinut anual in Veldez, Alaska, nu este un eveniment sanctionat de FIS sau ISF. Cu toate acestea, competitiile includ probe extreme in care concurentii trec prin locuri foarte inguste, sar de pe stanci foarte mari si merg pe teren foarte accidentat.
Articol vizualizat o data
Lista comentarii