Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

In Memoriam: 30 de ani de la moartea lui Emilian Cristea

Ultima actualizare: 03 Iulie 2020,   articol postat de moderator

Data de 12 noiembrie are o semnificatie aparte pentru oamenii de munte: este ziua cand a incetat din viata Emilian Cristea. In acest an s-au implinit 30 de ani de la moartea unui OM ce se inscrie in pleiada de alpinisti reprezentativi ai Romaniei. Vom intra in detalii mai mult pentru cei mai tineri, iubitori de istorie montana, facand apel la un articol de pe blogul domnului Dinu Mititeanu (www.dinumititeanu.blogopedia.biz).

S-a nascut la 7 februarie 1915, la Ploiesti. Primul contact cu muntele, de care s-a indragostit pe viata, l-a avut cu ocazia unei excursii scolare. Cu alpinismul s-a intalnit in iulie 1935 langa statuia sergentului Musat din Gara Busteni, de unde membrii proaspat infiintatului Club Alpin Roman luau pe cei doritori de a-si insusi progresiv tainele catararii.

Primul sau traseu a fost Valea Malinului. Prima sa catarare cu asigurarea corzii in pitoane a facut-o in 21 august 1938, intr-o echipa din care faceau parte si I. Ionescu-Dunareanu si Titi Ionescu. Era Hornul Central din Coltul Malinului (traseu urcat in premiera si pitonat in 29 august 1934 de Nae Comanescu si Ion Sincan).

In anii razboiului, mobilizat la Flotila de aviatie din Brasov, mai primea invoiri si fugea la catarare in Piatra Craiului unde a efectuat primele lui premiere: Traseul Central din Peretele Piscul rece, grad 4B si Muchia Rosie, grad 3B. In 1946 a pitonat unele lungimi de coarda din traseele Trei Surplombe si Fisura Pintenului Vaii Albe, ambele de grad 5A, in coarda cu Niculae Baticu.

In 1953, dupa un "asalt final" cu 5 zile in perete, cu Aurel Irimia, la 7 ani de la prima incercare, au finalizat Traseul Fisura Albastra I.

Emilian Cristea a parcurs creste in timp de iarna: Creasta Fagarasului in 1947 si 1952, Creasta Muntilor Rodnei in 1953. In premiera de iarna a parcurs cu Aurel Irimia si Ladislau Karacsonyi Creasta Carpatilor Meridionali de la Herculane la Sinaia, intre 20 februarie si 26 martie 1955.

Cristea n-a fost doar alpinist, a fost un montaniard; iubea Muntele sub toate aspectele sale, era indragostit de Munte, nu doar de stanca. A scris carti, articole, a tinut conferinte, proiectii de diapozitive. Sunt multe persoane care au invatat sa iubeasca si sa respecte Muntele datorita lui "Nea Milica".

Cel care nu a avut nici un accident ca alpinist a murit in 12 noiembrie 1982 ca ciclist, lovit de un camion in apropiere de Curtea de Arges pe cand cobora cu bicicleta de la Balea. Urna cu cenusa sa se afla in "Bivuacul 2" din Fisura Albastra, acolo unde s-a odihnit, a sperat si a visat de atatea ori...

Cateva versuri din "Omagiu lui Emilian Cristea" merita a fi redate in acest context: "Desi te-ai dus din lume plangand prin constelatii / Noi te strigam mereu 'Emilian' / Caci ai ramas un nume cutreierand Carpatii / Si-un ecuson pe-un piept de muntoman..."

Articol vizualizat de 2437 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!