Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Inceputurile practicarii turismului pe teritoriul Romaniei, aparitia primelor asociatii si cluburi turistice

Postat de: moderator, Ultima actualizare: 16 August 2019

Muntii Carpati au fost strabatuti inca din timpuri foarte vechi de catre vanatori si ciobani. Vaile si padurile lor au adapostit de-a lungul vremii multi fugari din fata navalirilor dusmane sau sihastri doritori de liniste.

Dar primele ascensiuni fara scop utilitar au avut loc desigur mult mai aproape de timpurile noastre. Printre cele mai vechi astfel de ascensiuni, consemnate in documente, sunt cele din muntii Fagaras ale lui Jacob Zultner in 1750. Fichtel urca in 1782 pe varful Suru si M. Ackner in 1837 pe varful Negoiu.

In 1809, Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei, insotit de un grup, urca pe muntele Ceahlau. Apoi, pe acelasi munte urca si alte personalitati ale epocii: Mihail Sturdza, voievodul Moldovei, in 1835, Gheorghe Asachi in 1838.

In muntii Bucegi primele ascensiuni fara scop utilitar despre care ne-au ramas insemnari au fost in 1833 la Pestera Ialomitei si in 1834 la Pestera si varful Omul, facute de grupuri de profesori, botanisti si ingineri din Brasov, incluzand castelanul de atunci al Branului, Andreas Deak! Primele ascensiuni consemnate de la Sinaia la Varful cu Dor au fost realizate de francezii J. Vaillant in 1839 si M. Bouquet in 1840. Apoi de catre romanii Radu Golescu, Al. Kretzulescu si Al. Golescu-Arapila in 1842, Cezar Bolliac si Nicolae Balcescu in 1845, acestia din urma mergand mai departe, de la Varful cu Dor la Caraiman si ajungand pana la varful Omul!

Acesti indrazneti montaniarzi ai timpului erau de cele mai multe ori insotiti de calauze-localnici, vechi vanatori de capre negre, ciobani sau padurari, buni cunoscatori ai potecilor si vailor montane. Au intrat in legenda calauze ca Ion Stanila din Brasov, pentru zona Malaiesti, Niculae Butmaloiu si Nicolae Gelepeanu cunoscatori fara egal ai abruptului prahovean al Bucegilor si multi altii.

Pionierii ai descifrarii secretelor potecilor si vailor alpine din Bucegi, insotitori de aceste calauze, au fost Nestor Urechia, Mihai Haret, Tache Ionescu, Bucura Dumbrava. Ei au lasat si descrieri ale traseelor parcurse, care s-au constituit in primele ghiduri montane.

Odata cu cresterea interesului pentru ascensiunile montane apar si primele asociatii si cluburi care isi dedica activitatea in exclusivitate acestora. Astfel, in 1873, la numai 15 ani dupa infiintarea primului club alpin din lume (cel englez, in 1857), se infiinteaza la Brasov, din initiativa unui grup de sasi, Clubul Alpin al Transilvaniei (Siebenburgischer Alpenverein).

Ideea constituirii clubului le-a venit intr-o excursie in Piatra Craiului, primavara. Prin aprobarea de catre oficialitati s-a intrupat la 28 iulie 1872 pana in 1881 cu sediul in Brasov. Au propagat in cercuri largi cunostintele despre Carpati, dragostea pentru natura si sentimentul de prietenie, au intentionat construirea unor poteci, au organizat excursii colective in munti.

Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor (Siebenburgische Karpaten Verein - S.K.V.). Adunarea de constituire a S.K.V-ului s-a tinut in ziua de 28 noiembrie 1880, la initiativa lui Karl Wolff si in prezenta a 498 de participanti. In comitetul de conducere au fost alesi, printre altii, urmatori membrii marcanti: dr. Karl Conradt - presedinte, dr. Albert E. Brielz, Eduard Zamirer - vicepresedinti, Robert Sigerus - secretar, dr. Ioan Moga, P. Nedelcovici, Vasile si Ioan Preda etc.

S-a stins dupa o activitate neintrerupta de peste 60 de ani, in 1944, dar a lasat urme perene in istoria turismului din Carpatii romanesti. In aceasta indelungata activitate, n-a fost tradat niciodata programul pe care si-l fixasera initiatorii prin Statutul elaborat in 1880 si din care amintim "Scopul Societatii Carpatine Ardelene a Turistilor este de a face accesibili Carpatii Transilvaniei si tinuturile invecinate, de a-i cerceta din punct de vedere stiintific, de a-i descrie si de a raspandi rezultatele astfel obtinute, de a facilita accesul in diferite locuri interesante de aici, in special de a intensifica si a raspandi interesul pentru acesti munti."

S.K.V. nu era prima pe teritoriul Romaniei. O precedase nucleul bucurestean "Trinitatea Vremelnica", S.A.V. (primul club alpin din tara, in 1873) si brasovenii reuniti in Societatea Carpatina Ardeleana (Erdelyi Karpat Egyesulet).

Dintre realizarile S.K.V-ului amintim tiparirea Anuarului (Jahrbuch des Siebenburgischen KarpathenVereins) - prima tiparitura de tip enciclopedic - intre 1881 si 1944, cat si reconstruirea si construirea de cabane care in 1934 se ridicau la cifra de 45. De asemenea, trebuie amintit faptul ca una dintre prioritatile acestei asociatii era si constituirea de sectii pe intreg teritoriul Transilvaniei si nu numai. Dintre cele mai importante sectii ale S.K.V-ului trebuie amintite urmatoarele: Fagaras, Agnita, Orastie, Sebes, Reghin, Sibiu, Sighisoara, Bistrita Nasaud, Brasov, Viena, Valea Jiului, Medias, Bucuresti s.a.

"Anuarul" a fost tiparit neintrerupt timp de 63 de ani, in 56 de volume, fiind o adevarata enciclopedie cu informatii ample din diverse domenii. Mai precis, se prezentau descrieri ale Carpatilor, pe masivi, regasindu-se informatii despre flora si fauna, statiunile balneare, cetatile medievale s.a. Dintre drumurile de acces in munte le vom aminti pe cele mai cunoscute: "Drumul lui Robert Gutt" (Glejarie-Cabana Negoiu din muntii Fagarasului); "Drumul lui Deubel" (unul in muntii Bucegi, altul in muntii Piatra Craiului); "Drumul Dan Radulescu" si altele. Primele marcaje s-au efectuat in muntii Postavarul si in muntii Fagaras.

Un alt domeniu de activitate in care membrii S.K.V-ului au excelat a fost si Serviciul de Salvare in Munti (Alpine Rettungstelle). Primele sectii cu posturi de prim ajutor au fost cele din Brasov (1919) si Sibiu (1925). De asemenea, corp de calauze (ghizi). Astfel, la 1 martie 1884 a aparut "Cartea calauzei" sau mai precis, o legitimatie tiparita in limba romana, germana si maghiara care cuprindea: numele si prenumele calauzei, localitatea de domiciliu, regiunea unde conducea grupurile, tarifele practicate s.a. De asemenea, calauzele primeau si insigne de recunoastere oficiala. Incepand cu anul 1891, sectia Sibiu s-a ocupat de instruirea calauzelor, organizand in acest scop o serie de cursuri si excursii menite sa-i invete pe participanti sa citeasca hartile si sa se orienteze cu ajutorul lor, cat si sa dobandesca cunostintele necesare acordarii primului ajutor in caz de accidente. Primul curs a fost tinut in Fagaras, cu 17 participanti sositi din 4 sectii.

In cei peste 60 de ani de activitate neintrerupta (1881-1948), prin activitatile desfasurate, S.K.V-ul a contribuit la dezvoltarea turismului montan, punand bazele unui turism civilizat bazat pe dragostea si respectul fata de oameni si natura, fata de frumusetile si valorile aflate pe pamantul romanesc.

Nu trebuie uitati nici ceilalti membri ai asociatiei care si-au adus contributia la promovarea unui turism montan civilizat, cum ar fi: K. Lehmann si C. Lehmann (bunic si nepot), I. Puscariu, J. Gross, F. Abraham, J. Laiser, A. Bell, F. Kraus, D. Radulescu, M. Gold, A. Urechia, B. Dumbrava, fratii Hannenheim s.a.

Societatea Turistilor din Romania (S.T.R.) infiintata in 24 ianuarie 1903, la Bucuresti, din initiativa geologului Gheorghe Munteanu-Murgoci, savantului Ludovic Mrazec, chimistului Constantin I. Istrati si matematicianului Traian Lalescu. La adunarea generala de constituire au participat 321 de persoane, care au semnat actul de nastere a acestei societati, definitivand si statutul ei, societate la care a aderat insusi printul mostenitor Ferdinand de Hohenzollern. Primul comitet de conducere a fost alcatuit din Grigore Antipa, Gheorghe Bals, Vintila Bratianu, Ion Costinescu, Simion Mehedinti, Gheorghe-Munteanu Murgoci, Teodor Nica, Traian Tamm, Alexandru Vlahuta, Mihai Vladescu, Alexandru Tzigara-Samurcas. Alaturi de ei se inscrisesera si alte personalitati ale vietii culturale, stiintifice si politice ale vremii: Petre P. Carp, I. Kalinderu, Ion I. C. Bratianu, dr. Ioan Cantacuzino, Tache Ionescu, gen. G. Manu, Ion Pillat, P. Stirbei, D. D. Sturdza, M. C. Sutzu, Gh. Titeica, Spiru Haret, Al. Davila.

Scopul asociatiei era stipulat in articolul 2 al statutului, aprobat in 24 ianuarie 1903: "de a dezvolta sportul excursiilor, de a inlesni cunoasterea frumusetilor tarii si de a intari astfel iubirea de patrie si de neam". Pentru realizarea acestui deziderat s-a inceput si activitatea de marcare a drumurilor, intretinerea potecilor, construirea unor adaposturi in munti.

De asemenea, membrii sai au realizat diverse ascensiuni in Carpati: muntii Fagaras, Mehedinti, Retezat, Piatra Craiului, dar si in muntii Caucaz: in iulie 1912 A. Wetter, Rohler si Westerman din Bucuresti urca varful Kazbek de 5047 metri!

Urmand exemplul S.K.V. (Societatea Carpatina Transilvaneana) membrii din comitetul de conducere al S.T.R. au infiintat sectiuni in localitatile de pe intregul teritoriu al tarii - Iasi, Campulung Muscel, Turnu Severin, Ploiesti, Targu Jiu, Bacau care la randul lor vor intreprinde actiuni pe cont propriu. In urma intelegerii cu unele ministere, excursionistii, membri ai S.T.R., s-au bucurat de facilitati la transportul pe cale ferata, gazduirea in hoteluri, inlesniri pentru deplasari peste hotare etc.

Intre societatea bucuresteana si cea sibiana a sasilor s-au dezvoltat relatii de colaborare in organizarea excursiilor, in acordarea de sprijin material si organizatoric. Prin urmare, S.K.V. a pus la dispozitia S.T.R.-istilor cabanele din Valea Malaiesti, Postavarul, Piatra Craiului, Omu, Prejbe, Negoiu. In schimb, S.T.R. a acordat unele inlesniri membrilor S.K.V. dincolo de Carpati.

O alta preocupare a S.T.R. a fost publicarea unor scrieri - brosuri sau articole in presa, conferinte, expozitii, materiale publicitare pentru a stimula dragostea pentru natura.

Intre anii 1903 si 1916, pana la intrarea Romaniei in razboi, Societatea va tipari "Anuarul S.T.R.", revista care oglindeste intreaga sa activitate. In paginile ei au fost publicate reportaje de calatorie, articole cu caracter stiintific, precum si informatii despre excursiile individuale si colective ca cele de la Slanic-Prahova, Curtea de Arges, la manastirile Tiganesti si Snagov, la Braila-Macin, Targoviste, in masivele Parang, Fagaras, Bucegi, Penteleu, Ceahlau etc. Prin grija societatii s-au ridicat cabanele Piatra Craiului (inaugurata la 8 iunie 1908) si Podeanu (18 august 1908) de la poalele Negoiului.

De asemenea, a marcat unele poteci turistice pe Negoiu, cu plecare din Capataneni, in 1903, realizat de G. Bals si altele doua in Bucegi, pe Valea Jepilor (Caraimanului) si Valea Cerbului, drumul pe platou, de la Cabana Caraiman la varful Omu, realizat de Tr. Lalescu.

O ultima mentionare a S.T.R. o gasim in 1924 cand, la 14 septembrie, apare primul numar al "Gazetei Sporturilor". Societatea Turistilor Romani dispare definitiv la 14 iulie 1931, cand va face fuziunea cu Turing Clubul Romaniei.

Societatea Carpatina Sinaia ia nastere la 11 martie 1893, cu sprijinul arhimandritului Nifon, staretul manastirii Sinaia, si avea drept scop "inlesnirea si propagarea cunoasterii muntilor din imprejurimi, a faunei si florei acestora, construirea de poteci prin munti si infiintarea unor statiuni (adaposturi) carpatine."

A incercat crearea unei biblioteci si a unui muzeu de colectiuni dar n-a putut concretiza, in schimb a construit cateva adaposturi si cabane (la Varful cu Dor, Furnica, Piscul Cainelui, Pestera, Caraiman, Varful Omul), a organizat excursii colective, a initiat un ciclu de conferinte pentru cunoasterea Bucegilor, a amenajat pentru turisti Pestera Ialomitei. Aveau si alte ambitii nobile: protejarea faunei regiunii muntoase, in special cerbii, caprioarele, pastravii, pasarile rare.

Societatea de gimnastica, sport si muzica (S.G.S.M.) infiintata in noiembrie 1902 in Iasi pe temelia unei prestigioase traditii de drumetie moldava. Din grupul de initiatori au facut parte prof. Paul Bujor, care va fi si presedintele asociatiei, Vasile Teodoreanu, Constantin Meissner (fost junimist), pictorul Emil Bardasare, fratii Ion si Constantin Praja, Theodor Berescu si altii.

Societatea a promovat si sustinut organizarea excursiilor scolare, in fiecare an, in jurul Iasilor. Se vizitau, in primul rand, Dealul Repedea (rezervatie naturala) si masivul paduros de la Barnova. Comitetul de conducere al societatii a hotarat, mai apoi, sa se faca excursii, in fiecare vara, pe Ceahlau. Momentul lor era de obicei pe 6 august, de "Ziua Muntelui", o traditie pe care si astazi locuitorii satelor din imprejurimi o pastreaza. In anii 1913-1914, societatea a construit cabana Dochia, iar in 1922 a reparat-o si reinaugurat-o dupa stricaciunile suferite in primul razboi mondial.

In 1932 iesenii au publicat primul ghid consacrat masivului insotit de o schita cartografica. Dupa alti 4 ani, in 1936, apare harta turistica Ceahlaul si Cheile Bicazului, la scara 1:50 000, tiparita la Brasov.

Asociatia Hanul Drumetilor s-a format datorita catorva dintre puternicile personalitati formate la scoala S.T.R., printre care trebuie mentionate Bucura Dumbrava, Mihai Haret, Emanoil Bucuta si la care s-au adaugat I. Bianu, S. Bragadir, D. Z. Furnica, A. Paunescu si M. Nenitescu care, in data de 14 septembrie 1920 s-au intalnit in Casa Spiru Haret avand ca scop desemnarea celor 8 membri fondatori ai acestei asociatii turistice. O zi mai tarziu, la data de 15 septembrie 1920 s-au reintalnit si au redactat procesul verbal de constituire a Hanului Drumetilor, societate pe actiuni, cu un capital de 200.000 lei, impartit in 2.000 de actiuni nominative, a cate 100 lei fiecare. S-a ales un consiliu de administratie si un colectiv stiintific format din sapte membri, responsabili pe diverse actiuni: literatura, arte frumoase, etnografie, propaganda in strainatate, geografie, stiinte naturale.

Turing Clubul Romaniei (T.C.R.) s-a constituit la data de 10 iunie 1925 prin transformarea Hanului Drumetilor, ce nu mai corespundea multitudinii sarcinilor ce stateau in fata turismului romanesc in evidenta ascensiune. Oficial, hotararea de transformare, a fost recunoscuta in ziua de 2 aprilie 1926. Cat a functionat (1926-1948), T.C.R. a incercat si a reusit sa dinamizeze miscarea turistica din intreaga tara, avand performante demne de rememorat. Prin actul constitutiv si statute erau precizate scopurile asociatiei: "de a dezvolta turismul sub toate formele", "de a face propaganda pentru infiintarea rezervatiilor naturale in Romania", "de a construi poteci si case de adapost", "de a edita ghiduri, harti si orice lucrari cu continut geografic, turistic sau stiintific", "de a promova frumusetile naturale romanesti peste hotare pentru a atrage turistii straini" etc.

Din primul comitet de conducere a facut parte cea mai frumoasa si iubita generatie de montaniarzi romani: Mihai Haret - presedinte, Bucura Dumbrava, Emanoil Bucuta, Valeriu Puscariu, Nicolae Bogdan, Ion Bianu si altii.

Turing Clubul era condus de un consiliu de administratie care avea urmatoarele misiuni: administrarea averii si veniturilor asociatiei, elaborarea directivelor, coordonarea si controlul sectiilor (filialelor). Pe langa "Centrala" asociatiei din Capitala, pentru indrumarea si coordonarea sectiilor a functionat, intre 1936 si 1940, un secretariat tehnic cu sediul la Cluj.

T.C.R. a avut peste 4000 de membri grupati in 12 sectii si filiale raspandite in tara astfel:

- Sectia alpina a Bucegilor a fost intemeiata la 24 ianuarie 1924 si avea sediul la Sinaia. Ca teritoriu de activitate ii reveneau Bucegii si masivul Garbova. Dintre realizari, de la infiintare pana in anul 1928: organizarea catorva excursii in masivele amintite, a unor conferinte cu tematica montana in Sinaia si Azuga, repararea mai multor poteci degradate pe Valea Jepilor, Piatra Arsa, la Diham si Varful cu Dor, inceperea marcarii potecilor in intregul masiv al Bucegilor.

- Sectia Muntilor Apuseni, fondata la 1 iulie 1927, avea ca teritoriu de activitate Muntii Apuseni, Tara Silvaniei, Tibles, Muntii Bargaului, Rodnei, Calimani si Ghiurghiu.

Celelalte sectii ale T.C.R. au fost urmatoarele: Brasov, constituita la 10 aprilie 1927; Bucovina cu sediul la Campulung Moldovenesc, constituita la 10 august 1928; Retezatul (Deva, 26 februarie 1933); Maramures (Sighet, 2 iulie 1934); Satu Mare (3 mai 1936); Banat (Timisoara, 19 ianuarie 1935); Arad (20 noiembrie 1935), Sibiu (7 aprilie 1938); Vrancea (Focsani, 20 aprilie 1945); Prahova (Ploiesti, 25 ianuarie 1946); Tarnavele (Blaj, 15 aprilie 1946).

Trebuie amintit faptul ca una dintre prioritatile acestei asociatii era construirea de case de adapost in zonele muntoase izolate care in 1948 se ridicau la cifra de 20. Mentionam aici: Noua Casa Pestera-Bucegi ridicata in anii 1940-1942; Cabana Surul-Fagaras (1939); Barcaciu-Fagaras (1946); Muntele Rosu-Ciucas (1948); Piscul Cainelui in Garbova; Baleia si Pietrile din Retezat; Cristianul Mare din masivul Postavaru; Muntele Baisoara din Muntii Apuseni; Prislop din Maramures etc.

Centrala T.C.R. si-a indreptat atentia si spre amenajarea de drumuri si poteci, spre efectuarea marcajelor, spre problemele privind protectia naturii. In legatura cu ultima preocupare, s-au remarcat prin munca concreta (scrieri, conferinte etc.) unii dintre cei mai valorosi membri ai asociatiei: Mihai Haret, Emil Racovita, Al. Borza, Ionel Pop, I. Colman, prof. Andrei Popovici-Baznosanu. Unele sectii T.C.R. au luat sub supravegherea lor ocrotirea unor frumuseti naturale: Ghetarul de la Scarisoara, Detunata Goala, rezervatia stiintifica Scarisoara-Belioara, canionul Vaii Horoaba.

Turing-Clubul a intretinut relatii de prietenie si schimb de informatii cu diferite asociatii de turism de peste hotare: Touring-Club de France, Touring-Club Suisse, Touring-Club de Belgique, Touring-Club Italiano, Royal Touring des Pays Bas, Touring-Club Espagnol, Club Alpin Francais s.a. In 1929, T.C.R. s-a afiliat la Alianta internationala de turism, cu sediul la Bruxelles.

La 14 iulie 1931, Societatea Turistilor Romani va fuziona cu Turing Club. Doi ani mai tarziu, societatea de turism Fratia Munteana, fondata de renumitul speolog Emil Racovita, va cere fuziunea cu T.C.R.

Sub egida T.C.R. au aparut mai multe titluri consacrate Muntilor Carpati, dintre care nu trebuie omise urmatoarele: "Le massif de Bucegi", de M. Haret (1931); "Taul Rosu" de Valeriu Puscariu (1934); "Case de adapost si drumuri marcate" de E. Teposu si V. Puscariu (1942); "Valea Ariesului" de Vasile I. Rusu (1947); o colectie de harti, de mare valoare si la ora actuala, imprimate de Institutul "Unirea" din Brasov - Bucegi si Garbova, Postavarul si Piatra Mare, Piatra Craiului s.a.

De asemenea, asociatia a editat "Calendarul turistic T.C.R." si "Enciclopedia turistica", publicatii ce apareau sub ingrijirea lui Valeriu Puscariu - redactor sef si Mihai Haret - secretar, intre anii 1938-1947.

Societatea Academica de Turism "Romania" a fost constituita prin actul autentificat de Tribunalul Ilfov, cu nr. 3947 la 6 februarie 1925. Intre cele mai cunoscute publicatii de turism din tara se numara si Buletinul S.A.T. "Romania". In coloanele sale au publicat intelectuali preocupati sincer de destinele turismului din Romania. In acest sens, suita de articole tiparite in numerele din 1929 ale buletinului sunt pilduitoare: "Problema turismului pentru Romania" de Valeriu Micu, "Miscarea turistica in Romania" si "Societatile de Turism" de Theodor Vladulescu, "Geneza unei societati de turism" de Horia Oprescu, "Turismul ca mijloc de propaganda nationala" de Tudor Vladescu. Au mai colaborat la aceasta prestigioasa publicatie: Emanoil Bucuta, Ion Simionescu, N. Iorga, Vasile Voiculescu, I. M. Sadoveanu, Cezar Petrescu.

Asociatia Drumetilor din Muntii Ialomitei si Romaniei (A.D.M.I.R.) a fost fondata la Bucuresti, in 1929, din indemnul catorva tineri entuziasti si viitori animatori ai turismului romanesc: Ion Udriste-Olt, Emilian Iliescu, Nicolae Dimitriu s.a. Intemeietorii acestuia nu au fost personalitati de mana intai, cum se zice, asa cum au fost, de pilda, fondatorii Turing Clubului. Cei care au pus bazele si au condus A.D.M.I.R.-ul au fost animati insa de o nemarginita dragoste fata de muntele romanesc, ca si de o nestavilita dorinta de a insufla si altora pasiunea pentru drumetia de munte.

Asociatia s-a numarat printre primii exploratori ai abruptului Bucegilor, preocupandu-se de initierea alpinistilor in escaladari mai grele. De asemenea, pe langa "Babele", in patrimoniul sau se mai gaseau si alte case de adapost: cabanele Voina din muntii Iezerului (construita in 1935); Radu Negru de la Grind-Piatra Craiului; Vlad Tepes de la Cumpana-Arges (1937); refugiul Iezer din muntii cu acelasi nume (tot, 1937).

Sa nu uitam ca atunci cand asociatia a inceput sa ridice cabana Babele in 1936, o parte dintre membrii A.D.M.I.R. au carat pietre cu targa si lemne cu bratele. Timp de un an cat au durat lucrarile, neobositul montaniard Emilian Iliescu a locuit intr-un bordei pentru a dirija lucrarile, tot el facand si plata muncitorilor in week-end.

In ceea ce priveste activitatea publicistica pe taram turistic a A.D.M.I.R., este bine sa amintim ca a editat, intre anii 1938-1940, revista "Buletin alpin" - publicatie trimestriala de turism si alpinism preluata de la Clubul Alpin Roman.

Oficiul National de Turism (O.N.T.). Primul presedinte a fost Sergiu Dimitriu. Pe langa O.N.T. functiona Consiliul Superior al Turismului. Presedinte era tot Sergiu Dimitriu, secretar V. A. Marinescu. Pe lista de 20 de membri mai erau mentionate cateva personalitati din lumea turismului: gen. dr. Vicol, Neagu Boerescu, Mihai Haret, Alexandru Badauta, V. Florescu.

Buletinul O.N.T. s-a tiparit incepand cu 1 octombrie 1935, dupa care s-a transformat, de la 1 aprilie 1936, in revista "Romania" care era condusa de pictorul-poet Radu Boereanu. Printre cei care semnau articolele ce apareau in aceasta revista, se numarau si N. Iorga, D. Botez, G. Galaction, E. Bucuta, Lucia Demetrius si Zaharia Stancu. De asemenea, printre autorii textelor se numarau si scriitorii-turisti, dintre care trebuie amintiti I. Simionescu, Al. Borza, M. Haret, V. Puscariu, R. Titeica, Dan Radulescu, E. Iliescu. Pana in februarie 1940 aparusera 49 de numere intr-un tiraj de 290.500 exemplare.

Pe langa gruparile turistice prezentate mai sus, in perioada dintre cele doua razboaie, s-au remarcat si altele, cum ar fi:

• Cercul Excursionistilor a fost prima asociatie turistica din Bucuresti, infiintata la 1 ianuarie 1891 si care, conform Statutului, isi propunea "ca mijloc de locomotie se adopta piciorul";

• Societatea de gimnastica si sport "Nicolae Balcescu", constituita la Braila, in 1905, din indemnul prof. Radu S. Corbu, avand ca scop "a intari si dezvolta fizicul prin exercitii de gimnastica, tir si orice alte sporturi; a dezvolta spiritul de camaraderie; petreceri sportive pentru membrii si familiile acestora etc.";

• Asociatia "Prietenii Naturii", infiintata in 1919, a avut 15 filiale pe tot cuprinsul tarii. Desi asociatia a desfasurat o activitate prodigioasa pentru promovarea turismului in randul populatiei, s-a dizolvat in 1924; activitatea ei, impreuna cu a filialelor sale a fost preluata de Asociatia sportiva "Staruinta";

• Asociatia "Fratia Munteana", intemeiata la Cluj, in 1921, de renumitul speolog Emil Racovita, cu scopul de a cultiva dragostea pentru natura salbatica a muntilor si de a organiza excursii in masivele muntoase. Aceasta a fost inglobata in anul 1935 in Turing-Clubul Romaniei;

• Asociatia Turistica "Romania Pitoreasca" (A.T.R.P.), constituita in 1930, a realizat marcajele pe numeroasele poteci in Muntii Ciucas si Penteleu, a construit o casa de adapost pe Muntele Ciucas si a editat un Buletin Turistic;

• Clubul Carpatin Roman (C.C.R.) a activat in masivele Bucegi si Piatra Mare si a construit o casa de adapost in Bucegi (Jepii);

• Asociatia "Muntii nostri", cu sediul in Poiana Sibiului, si-a desfasurat activitatea in Muntii Lotrului si Sebesului, construind trei case de adapost in aceste masive;

• Clubul Alpin Roman (C.A.R.), constituit in martie 1934, s-a ocupat cu precadere de ascensiunile grele in munti, a realizat marcajele pe o serie de poteci pe versantul sudic al Bucegilor, a ridicat Refugiul Costila intre 12 iunie-15 august 1938 si Caminul Alpin din Busteni, inaugurat in 6 august 1939; de asemenea, a editat revista "Buletinul Alpin" (1934-1939);

• Clubul Turistic Banatean, fondat la 16 martie 1935, cu sediul in Caransebes, asociatie romana turistica, sportiva si educativa care avea se editeze o revista de turism si sa construiasca "Monumentul turismului" la Ruschita, in 1936;

• Asociatia "Hai la drum!", cu sediul in Capitala, si-a propus sa propage ideea turismului activ in toate mediile sociale si a editat Buletinul "Hai la drum!". Conform actului constitutiv semnat la 28 iunie 1939 asociatia avea 37 de membri si era condusa de Emilian Iliescu. Cei mai activi membri au fost: Noni Diaconescu, Florin Marinescu, Ionel Aldea, Emilian Iliescu, Ioan Stoian, Ion Dumitrescu, Octavian Tuhai.

Toate aceste asociatii si cluburi de turism sunt insa desfiintate prin Decretul de la 11 iunie 1948 si patrimoniul lor, constituit din toate cabanele construite in Muntii Carpati, trece in proprietatea statului. Ca inlocuitor se infiinteaza Asociatia Turismului Popular.

Articol semnat de IULIAN NICA 

Articol vizualizat de 2 ori

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!


Alte articole din Istoria turismului

Istoricul Cabanei Podragu Este cabana din Muntii Fagaras situata la cea mai mare altitudine, 2136 de metri, pe versantul nordic, in caldarea glaciara a Vaii Podragului, langa lacul cu acelasi nume. Este vizitata de turistii care parcurg traseul de creasta, sau de cei care urca aici pentru a se bucura de frumusetea ... DETALII
Istoricul Cabanei Negoiu Cea dintai "Cabana Negoiu" a fost construita in anul 1881 de catre Societatea Carpatina Transilvaneana (S.K.V.) din Sibiu si inaugurata la 10 septembrie acelasi an, fiind una din primele cabane aparute in Carpatii nostri. Ea a constituit baza pentru urcarea pe Varful Negoiu. Tocmai de ... DETALII
Istoria cuceririi masivului Mont Blanc - Date si fapte Denumirea masivului vine din franceza si inseamna Muntele Alb, dar trebuie sa avem in vedere si varianta italiana Monte Bianco. Mont Blanc, cunoscut si sub denumirea La Dame Blanche ("Doamna Alba") este cel mai inalt varf din Alpi si din Europa de Vest si este situat pe granita dintre ... DETALII
Istoricul Cabanei Babele Sub varful Babele, la 2206 de metri si la rascruce de drumuri, se afla una dintre cele mai populare cabane din Muntii Bucegi. Imprejurimile de pe acest platou, mai exact, Sfinxul si ciupercile de piatra numite "Babele", i-au atras pe muntomani ca un magnet, despre aceste fenomene ... DETALII
S.K.V. - Siebenburgische Karpathen Verein, Societatea Turistilor din Romania, Turing-Clubul Romaniei Motto: "Calatoria este, de fapt, cel mai puternic mijloc de a te instrui si de a fi folos tarii, cu conditiunea insa sa fii pregatit prin cunostinte generale solide, sa stii sa observi si sa stii ce vrei." (Constantin I. Istrati) S.K.V. - Siebenburgische Karpathen Verein In ... DETALII