Deplasarea in zona montana

Orice zona montana are caracteristici si aspecte particulare dar in acelasi timp, ascunde multe pericole prin urmare in fiecare dintre acestea exista tipuri de comportament diferite.
 

• La pornire se va merge intr-un ritm mai lent, ajungand treptat la viteza normala de mers;
• La urcare se calca pe toata talpa cu genunchii usor indoiti, in plan transversal, astfel incat distanta dintre pasi sa fie la latimea bazinului; 
• Lungimea pasului sa fie proportionala cu talia si raportata la inclinatia pantei, astfel se obtine o viteza nornala de deplasare; 
• Ritmul de mers trebuie adaptat la pornire in asa fel, ca sa fie suficienta respiratia numai pe nas. Mersul rational inseamna un mers ritmic si fara pauze la pornire in primele 15 - 20 minute sa ajungem la un puls de 120 - 150/min;
• La coborare se calca de asemenea pe toata talpa, cu genunchii mai mult impinsi inainte si bustul aplecat;
• Pe pantele cu iarba, putin inclinate (25o) urcarea se face direct si pe pantele foarte inclinate (peste 40o), urcarea se face in serpentine. 
• Inainte de a ajunge la telul propus vom merge ultimile 5 -10 minute din ce in ce mai incet;
• Pe teren accidentat si foarte inclinat se vor utiliza si mainile pentru pastrarea echilibrului, prizele de mana se apasa perpendicular pe suprafata de sprijin;
• Evitati sa folositi asazisele "scurtaturi". Nu va abateti de la traseu si incercati sa respectati marcajele turistice.
• Pe grohotisuri urcarea se face pe bolovanii mari, iar la coborare numai pe grohotisul marunt;
• La aparitia de crampe musculare trebuie evitata oprirea pe loc, numai sa reducem viteza de mers;

Momentele de relaxare si pauzele
 

• Un prim moment de relaxare se va face dupa 20 minute iar o pauza mai lunga (20 - 30 min.) dupa 2 ore de mers;
• In pauzele mai mari se pot consuma dulciuri (zahar, glucoza, miere, etc.), ciocolata nu este indicata in timpul efortului. Nu este bine sa se bea apa numai la finele pauzelor, inainte de a porni din nou la drum;
• Iarna pauzele mai lungi, in special pe vant puternic, trebuie evitate. Se recomanda etapele lungi de mers, intr-un tempo moderat, cu pauze scurte si putine. Opririle de 5 -10 minute sunt cele mai indicate si se vor face in locuri ferite de vant, fie langa obstacole naturale fie improvizand mijloace de protectie. Daca aceasta nu este posibil, opririle pot fi evitate;

Mersul in grup
 

• Ordinea de mers va fi in coloana cate unu, la intervale egale, nu prea aproape pentru a incomoda sau a fi incomodat in timpul deplasarii. Cei mai putin initiati vor fi incadrati in coloana imediat dupa conducatorul grupului;
• Atat la urcare cat si la coborare, se va avea grija a nu periclita grupul prin dislocari de pietre desprinderi de glii, rostogolirea arborilor cazuti, etc;
• Ramanerea in urma grupului nu trebuie admisa sub nici un motiv;
• Iarna pe vreme rea (viscol, ceata, ger), deplasarea se face in grup compact, exceptie facand zonele care prezinta pericol de avalanse;
• In timpul mersului pe viscol sau zapada adanca, capul coloanei va fi schimbat cat mai des. Daca sunt sa se foloseasca urmele existente;
• Cand dificultatile cresc mai inainte de toate trebuie sa se pastreze buna dispozitie. Adeseori accidentele survin dupa depasirea unor dificultati, datorita faptului ca ne simtim in siguranta si atentia incepe sa scada;
• Traversarea zonelor dificile (jgheaburi, valcele, hornuri si pante inclinate) se va efectua numai cate unul, daca este posibil asigurati la coarda, dar in nici un caz in grup.