Istoria turismului romanesc. Asociatii si Societati

Cea dintai organizatie turistica s-a numit CLUBUL ALPIN AL TRANSILVANIEI (Siebenburgischer Alpenverein). Ideea constituirii clubului le-a venit intr-o excursie in Piatra Craiului, primavara. Prin aprobarea de catre oficialitati s-a intrupat la 28 iulie 1872 pana in 1881 cu sediul in Brasov. Au propagat in cercuri largi cunostiintele despre Carpati, dragostea pentru natura si sentimentul de prietenie, au intentionat construirea unor poteci, au organizat excursii colective in munti. In Bucuresti, in cadrul Societatii geografilor infiintata in iunie 1875, se inregistrau primele framantari pentru creearea unui CLUB CARPATIC ROMAN.

Bucurestenilor le-au luat-o insa inainte sibienii, care s-au strans in adunarea generala in ziua de 28 noiembrie 1880 si au deliberat asupra Statutului propriei lor organizatii numita SOCIETATEA CARPATINA A TURISTILOR (S.K.V.). S-a stins dupa o activitate neintrerupta de peste 60 de ani, in 1944 lasand multe urme in istoria turismului in Muntii Carpati: a construit cabane, primele drumuri de acces in munte, primele marcaje. Iar anuarul S.K.V. (1881-1944) a fost cea dintai tiparitura de tip enciclopedic.

CERCUL EXCURSIONISTILOR - Bucuresti - 1 ianuarie 1891 (aparut in sanul celor de S.K.V.)

SOCIETATEA CARPATINA SINAIA fondata la 11 martie 1893. A incercat crearea unei biblioteci si a unui muzeu de colectiuni dar n-a putut concretiza, in schimb a construit cateva "statiuni carpatice" sau "pavilioane", a organizat excursii colective, a initiat un ciclu de conferinte pentru cunoasterea Bucegilor, a hotarat (1912) zidirea casei de la Vf. Omu ce urma sa tina locul cele pustiite in incendiul din luna octombrie 1911. Aveau si alte ambitii nobile: protejarea faunei regiunii muntoase, in special cerbii, caprioarele, pastravii, pasarile rare.

SOCIETATEA DE GIMNASTICA, SPORT SI MUZICA infiintata in noiembrie 1902 in Iasi pe temelia unei prestigioase traditii de drumetie moldava. Si-a propus ca program organizarea unor excursii in Ceahlau, adapostul zidit in 1908 pe locul actualei cabane Dochia; cabana din beton armat (inaugurarea in 1914); refacerea acestui adapost in 1922. In 1932 iesenii au publicat primul ghid consacrat masivului insotit de o schita cartografica. Dupa alti 4 ani in 1936 apare harta turistica Ceahlaul si Cheile Bicazului, la scara 1 : 50 000, tiparita la Brasov. Au inaugurat in Ceahlau si o frumoasa traditie: au declarat ziua de 6 august a fiecarui an drept "Ziua muntelui".

SOCIETATEA TURISTILOR DIN ROMANIA (S.T.R.) infiintata la 24 ianuarie 1903 in Bucuresti. Initiatorii cei mai activi a fost Ludovic Mrazec si Alexandru Tzigara-Samurcas, dar comitetul de conducere numara si alte personalitati ale stiintei si literelor romanesti: Grigore Antipa, Simion Mehedinti, G. Munteanu-Murgoci, Alexandru Vlahuta, dr. Alceu Urechia. In Statute, S.T.R. isi exprimau rostul instituirii: "Cunoasterea frumusetilor tarii romanesti si de a intari astfel iubirea de patrie si de neam". In cei 13 ani de activitate efectiva, membrii societatii au drumetit in Bucegi, Fagaras, Piatra Craiului, in muntii Arpasului, ai Mehedintiului, ai Gorjului, Retezat. Au construit doua cabane: una in Piatra Craiului inaugurata la 8 iunie 1908, si alta (cabana Podeanu), situata la poalele Negoiului (18 august 1908). Dar realizarea cea mai deosebita a S.T.R. a fost elaborarea Anuarului S.T.R. care va rivaliza prin calitatea continutului sau cu Anuarul S.K.V. Va fi egalat, in publicistica romaneasca pentru turism din prima jumatate a secolului nostru doar de Calendarul sapatamanal (1934) si de continuarea acestuia Enciclopedia turistica romaneasca (1941), publicatii ale Turing-Clubului Romaniei conduse de Mihai Haret si Valeriu Puscariu.

TURING-CLUBUL ROMANIEI a fost de fapt continuatorul HANULUI DRUMETILOR (25 octombrie 1920), o grupare de mai mica amploare dar cu ambitii inalte. Hanul Drumetilor a construit casa Pestera din Bucegi (1923), a infiintat la Sinaia Sectia Alpina a Bucegilor (1924), a initiat o biblioteca in cadrul careia a publicat cateva titluri : Cartea Muntilor de Bucura Dumbrava, editia a II-a 1924; Pestera Ialomitei si Casa Pestera de Mihai Haret 1924; Castelul Peles de Mihai Haret 1924 etc. Hanul Drumetilor nu corespundea insa multitudinii sarcinilor ce statea in fata turismului romanesc astfel s-a hotarat transformarea lui in TURING-CLUBUL ROMANIEI la 10 iunie 1925 hotarare recunoscuta oficial in ziua de 2 aprilie 1926. Cat a functionat T.C.R. a incercat si a reusit sa dinamizeze miscarea turistica din intreaga tara, a avut performante demne de rememorat: amenajarea, marirea si inzestrarea Casei Pestera (1925), terminarea constructiei Casei Omu (1926), construirea Casei Piscul Cainelui (1929), construirea Casei Surul (1939), inchirierea pentru uzul turistilor a Casei Barcaciu (1942), repararea si marcarea potecilor in munti, propagarea cunostiintelor pentru protectia naturii, organizarea excursiilor. Sub egida T.C.R. au aparut mai multe titluri consacrate Muntilor Carpati: "Le massif de Bucegi" de Mihai Haret 1931, "Taul Rosu" de Valeriu Puscariu 1934, "Case de adapost si drumuri marcate" de Emil Teposu si Valeriu Puscariu 1942, "Valea Ariesului" de Vasile I. Rusu 1947, precum si harti imprimate de Institutul "Unirea" din Brasov - Bucegi si Garbova, Postavarul si PiatraMare, Piatra Craiului etc.

Alaturi de T.C.R. in perioada dintre cele doua razboaie s-au mai remarcat si alte asociatii si societati turistice: FRATIA MUNTEANA infiintata la Cluj de Emil Racovita in 1920 in scopul cercetarii si cunoasterii Muntilor Apuseni; LA DRUM din Arad, 1924; CLUBUL ALPIN ROMAN Bucuresti, 1934; ASOCIATIA DRUMETILOR DIN MUNTII IUBITI AI ROMANIEI (ADMIR, Cabana Padina - 1929); ASOCIATIA ROMANIA PITOREASCA Bucuresti, 1930; CLUBUL TURISTIC BANATEAN Caransebes, 1935; HAI LA DRUM Bucuresti, 1939 s.a.m.d.