Motto: "Natura este singurul ucigas care nu poate fi judecat."
(Kazimierz Matan)
Simboluri ale puterii si frumusetii vietii salbatice, ursii carpatini din Romania sunt astazi animale pe cale de disparitie, vanate de braconieri. Daca inainte de 1989 in padurile din Carpatii Romaniei traiau aproape 8.000 exemplare de ursi carpatini, la aceasta ora mai vietuiesc in jur de 2.500-3.000 exemplare.
Va intrebati, dragi cititori, cum sunt masacrate fara mila aceste animale. Exista asa-numitul «Observator tip Harghita», denumire data de Securitate pe vremea lui Ceausescu. E vorba de o constructie din lemn de mici dimensiuni, cu doua ferestre inguste, ridicata in mijlocul padurii. Inauntru se ascund tragatorii. In fata constructiei se aseaza o cusca metalica inchisa, unde se afla cadavrul unui animal (cal, vaca). Ursul atras de mirosul de sange se apropie. Nereusind sa manance din cadavru, ramane pe loc. Atunci tragatorii din cabana deschid focul si ursul este ucis cu cruzime. Apoi, acesta e jupuit si decapitat. Un urs mort valoreaza mai mult decat unul viu: 9.000-10.000 de euro fac blana si capul unui urs de talie medie.
Dupa ce este impuscat, ursul e jupuit si decapitat. Carnea se arunca, iar trofeele sunt vandute
Daca Ceausescu impreuna cu clica lui au impuscat in perioada lor de glorie, sa zic asa, in jur de 4.000 de ursi, braconerii au exterminat in perioada 1997-2006 circa 2.800 exemplare de urs.
Faptul ca aceste animale nevinovate sunt ucise cu atata cruzime a ajuns la cunostinta organizatiilor de protectie a animalelor salbatice din strainatate. Drept urmare, trofeele de urs provenite din Romania au ajuns sa nu mai fie recunoscute si punctate pe plan international.
In afara braconajului, ilegalitatile care duc la exterminarea ursului carpatin sunt: infestarea ursilor folosind cadavre de animale decedate pentru hranirea acestuia; folosirea observatoarelor inchise pentru vanarea ursilor; vanarea in barlog si goana ursilor in timpul iernii in teritoriile de hibernare; masacrarea femelelor gestante toamna si primavara cand puii se afla in barlog; capturarea ursilor tineri cu scopul tinerii lor in captivitate etc.
Cateva aspecte privind modul de viata si de hranire al ursului carpatin
Pentru cititori voi prezenta cateva aspecte privind modul de viata si de hranire al acestor superbe animale.
Sunt animale solitare, care-si strabat teritoriul din primavara pana toamna in cautarea hranei. In lunile reci, ursii carpatini se retrag in zonele stancoase, greu accesibile omului, in pesteri sau in gropi sapate in pamant pentru a hiberna. In aceasta perioada de somnolenta (hibernare), functiile lor vitale sunt mult diminuate pentru a economisi energie, temperatura corporala li se diminueaza cu circa 40oC, iar necesarul de substante esentiale provine din rezervele de grasime din timpul verii. In interiorul barlogului ursul isi amenajeaza patul format din muschi si cetina, acoperind din interior si intrarea, lasand doar o deschizatura pentru aeresire.
O veche credinta populara spune ca la "stretenie" (2 februarie), ursul paraseste barlogul intre orele 9 si 10 dimineata. Daca isi vede umbra intra din nou in culcus, ceea ce inseamna ca iarna va mai dura vreo sase-sapte saptamani.
Ursul carpatin este un mamifer omnivor, preferand carnea. Se hraneste cu plante (jir, ghinde, castane, fructe de padure), insecte (furnici), melci, peste, pasari, mamifere, hoituri. O mare parte din alimentatia sa este compusa din radacini, graunte si ierburi. Este recunoscut ca un pradator al campurilor de cereale, cartofi sau varza. Este innebunit dupa fructele de padure (zmeura, afine, macese, mere padurete etc.) dar cel mai mult adora mierea. Daca le este foame ataca elani, cerbi si caprioare. Cand in padure nu-si gaseste hrana necesara, coboara pana aproape de orase sau la marginea satelor, scotocind prin gunoaie sau facand adevarate masacre in curtile gospodarilor si in stani. Nu sunt legende povestirile potrivit carora ursul o ia la fuga cu o oaie sau cu o vaca la subtioara. Ursul strabate kilometri intregi in cautarea hranei (pana la 100 km), revenind pe teritoriul creat pentru a hiberna.
Desi pare un animal greoi, ursul brun se deplaseaza foarte repede, atingand uneori o viteza de 50 km/ora. Este considerat cel mai mare pradator de la noi din tara, dar cu toate acestea are si el dusmanii sai de temut: omul, lupul, cainii ciobanesti.
Jumatate din ursii Europei se gasesc in Romania
Mai mult de jumatate din totalul ursilor din Europa se gasesc pe teritoriul Romaniei. Raportul s-ar putea modifica dramatic atata timp cat cotele de vanatoare calculate de Ministerul Agriculturii cresc de la an la an si exista dubii serioase asupra veridicitatii numaratorilor. Numarul corect in ceea ce priveste cota de recoltare se obtine prin numararea exacta a ursilor in locurile de iernare de catre paznicii de vanatoare.
Umflarea artificiala a numarului real este motivata de sumele imense de bani care se pot obtine prin taxele percepute vanatorilor. Astfel, impuscarea unui urs de dimensiuni medii este taxata cu aproape 10 mii de euro, suma ce nu pare a fi considerata prea mare de sutele de vanatori straini ce vin in Carpati an de an.
Numarul ursilor la acest moment nu depaseste 3.500 exemplare pe meleagurile noastre, iar pentru sezonul de vanatoare 2007-2008 este permisa uciderea a aproximativ 350 de ursi, adica aproape zece procente din efectivul total.
Romania e cautata de catre vanatorii straini pentru ca in Franta sau Germania, spre exemplu, s-au ucis aproape toti ursii. In plus, tarifele percepute nu sunt considerate prea mari.
Vanatoarea care a socat Romania!
Chiar daca in randurile de mai sus personajul principal este ursul carpatin, nu putem sa nu amintim de o alta vanatoare care a socat Romania!
In perioada 22-23 ianuarie 2005, omul de afaceri Ion Tiriac invita 32 de persoane alese cu grija la o vanatoare de mistreti organizata la Balc. La acest eveniment au participat, printre altii, Adrian Nastase si Ilie Sarbu, fost ministru al agriculturii. Trebuie spus ca Ilie Sarbu a suferit un accident la vanatoare in urma cu un an, fiind impuscat in zona inghinala. Conditiile accidentului au ramas invaluite in mister. In organizarea vanatorii de la Balc au fost implicate 180 de persoane si au fost impuscati 185 de mistreti!!!, dintre care unul a avut colti de 24 de centimetri si a fost revendicat de fostul prim-ministru, Adrian Nastase.
Ursii un pericol in munti?
Contrar celor ce se povestesc si scriu despre ursi periculosi, adevarul este altul: ursii nu sunt un pericol major pentru cei care merg pe munte. Ursii stiu ca oamenii sunt un pericol pentru ei si de aceea evita intalnirile cu omul. Ataca omul doar in situatii exceptionale.
Exista riscul ca sa fim atacati de urs: 1. cand are pui, 2. cand este linga prada, 3. cand este ranit, 4. cand e furios: alungat de curand de la o stana, 5. cand dai “nas in nas” cu el pe poteca, chiar daca nu e furios, te poate ataca “preventiv”, crezand ca tu vrei sa-l ataci.
In zone cu poteca prin padure, e bine sa inaintam semnalandu-ne mereu prezenta. Cand il vedem, ne oprim si ne indepartam spre lateral sau inapoi, dar nu in fuga! Miscarile bruste pot fi apreciate de urs ca vrem sa-l atacam. E adevarat ca in ultima vreme exista tot mai multe cazuri cand ursii “ataca” corturile turistilor . Dar inca n-a fost ranit nimeni ! Caci ursul cauta mancare in cort, nu carne de om! Unii cred ca evitarea oricarui miros de mancare sau sange, poate rezolva problema ursilor ce viziteaza corturile... Atenueaza riscul, dar nu-l elimina! Nu in Bucegi, Postavaru, Piatra Mare, Ciucas...! Caci acei ursi au invatat ca unde sunt corturi e si mancare ! Asa ca ei cauta mancare si in corturi din care nu iese nici un fel de miros de mancare! Si daca nu gasesc mancare intr-un cort ci doar pe locatari... exista riscul sa se razbune pe ei.
Dar in muntii in care ursii nu au fost pervertiti, n-au devenit gunoieri, putem sta linistiti in cort. Ursii sunt "de moda veche" - evita omul cand ii simte prezenta. Faptul ca exista riscul sa ne intalnim cu ursi agresivi, nu e un argument ca sa nu mai mergem pe munte. Sansa de a da “nas in nas” cu el pe poteca e foarte mica din punct de vedere statistic. Si aproape de fiecare data ursul "sterge putina" mai repede.
De retinut:
- ursul este protejat de lege, fiind pe cale de disparitie in Europa si in tara noastra;
- in Romania, ursul se vaneaza limitat si numai in cazul in care exista o suprapopulatie, fiind permise numai anumite sezoane, respectiv, intre 15 martie-15 mai si 1 septembrie-31 decembrie;
- metode de vanatoare: goana, dibuitul si panda. Este interzisa vanarea ursilor din observatoare inchise si este de preferat sa nu se foloseasca nadirea;
- trofeul este reprezentat de blana si craniu si neconventional, de osul penian.
Speranta de viata a ursului carpatin este, in medie, de 30-35 de ani, fiind mai scazuta in cazul femelelor (20-25 de ani).
Articol vizualizat de 6426 ori
Lista comentarii