La o distanta de cateva sute de metri de Cabana Babele, la 2025 de metri altitudine pe versantul prahovean al Muntilor Bucegi, in caldarea Vaii Caraimanului, se gaseste o cabana montana care, desi nu mai este, oficial, in circuitul turistic, este deschisa vizitatorilor si ramane o atractie pentru iubitorii de munte.
Accesul se face din Busteni, poteca marcata (cruce albastra) pe valea Jepilor, pe sub linia de telecabina Busteni-Babele.
Istoria ne spune ca prima oara Cabana Caraiman a fost ridicata in 1907, pe locul unui vechi pavilion al Eforiei Spitalelor Civile, si distrusa putin timp dupa primul razboi mondial.
In primavara anului 1937, un grup de tineri indragostiti de munte si "bucegisti inflacarati", constituiti in Grupul Alpin Brav, ce avea sa devina Clubul Carpatin Roman (CCR), au decis construirea unei cabane pe culmea Caraimanului. Saua Mica a Caraimanului era locul perfect de admirat Valea Jepilor si culmile Muntilor Baiului.
Liderul Grupului Alpin Brav, Dumitru Gherassy, a reusit sa obtina de la proprietarii terenului concesionarea pentru 90 de ani, iar tinerii au inceput constructia. Lucrarile au pornit degraba, angajat fiind pentru executarea lor antreprenorul Petre Pascu, care a realizat numeroase amenajari turistice in Bucegi si Piatra Craiului, iar proiectul cabanei apartine arhitectilor Gabriela Stork si Stelian Ganescu.
Putini dintre cei care astazi poposesc la Cabana Caraiman cunosc eforturile prin care s-a inaltat, cu sacrificii si cheltuieli foarte mari. Drumurile nu erau amenajate, iar transportul materialelor de constructie era anevoios. In mare parte, a fost folosit funicularul Fabricii de Hartie din Busteni, dar si cai, magari si carute. Pe de alta parte, Clubul Carpatin Roman s-a confruntat cu lipsa de muncitori, care se lasau pagubasi, parasind santierul, fiind izgoniti de vitregiile climatului alpin.
Pentru strangerea fondurilor, membrii CCR au organizat serate dansante si s-au straduit, prin diverse metode, sa obtina finantare din partea Oficiului National de Turism (ONT). A fost nevoie atunci sa-l ademeneasca pe seful ONT, Sergiu Dumitru, la o masa copioasa si o betie pe masura la restaurantul "Modern", ca sa le aprobe finantarea cabanei.
In toamna anului 1937, cabana era aproape gata si se dorea ca inaugurarea sa nu fie mai tarziu de Anul Nou. Doar ca visteria CCR era golita si funicularul de la Busteni nu mai functiona. Organizati in caravane de cate 15-20 baieti si fete, membri ai asociatiei, s-a pornit in zilele lui octombrie, pe vreme de burnita, negura si vant rece cu spic de zapada, la inzestrarea cu cele necesare a interiorului cabanei. Incarcati cu paturi, obiecte de mobilier, lenjerie si menaj, obtinute mai mult din donatii, tinerii au reusit sa care totul la cabana.
Cu lacrimi in ochi de emotie si bucurie, la trecerea dintre anii 1937 si 1938, membrii Clubul Carpatin Roman sarbatoreau inaugurarea cabanei de pe Saua Mica a Caraimanului.
Spre deosebire de alte cabane, construite in aceeasi perioada in Carpatii Meridionali, Cabana Caraiman a rezistat destul de bine intemperiilor, cu exceptia acoperisului, care a fost luat de vant in 1938, 1947 si 1959. In perioada 2005-2006, cabana a fost renovata.
In prezent cabana nu mai este deschisa circuitului turistic, fiind proprietatea unui cetatean britanic, care o foloseste, de doua ori pe an, drept casa de vacanta. Cu toate acestea, drumetii pot fi cazati, acum mergandu-se pe principiul "primul venit - primul servit". Actualii cabanieri sunt si administratorii "casei de vacanta", iar salariul acestora provine exclusiv din sumele de cazare platite de turisti.
Astazi, Cabana Caraiman poate gazdui un numar de 40 de persoane. Ai toate sansele sa gasesti camere de inchiriat chiar si in week-end. Curent electric de la generator, daca n-a uitat cabanierul sa faca plinul la benzinarie. Daca a uitat, priza si intrerupator de la lumanare. Incalzirea se face cu gaze naturale. Nu se serveste mancare.
Articol semnat de IULIAN NICA
Articol vizualizat de 6408 ori
Lista comentarii