Cine ajunge in Poiana Brasov, cu siguranta va ajunge si la Cabana Postavaru, pentru a se incalzi cu un ceai fierbinte sau un vin fiert, dar si pentru a savura mancaruri traditionale, ce parca au alt gust, aici la munte.
Zona in care este situata Cabana Postavaru este un loc de poveste, in Masivul Postavaru, la altitudinea de 1604 metri, iar peste vale se afla Masivul Bucegi si Muntii Piatra Craiului.
Istoria cabanei incepe in 1857, cand doi elevi de la gimnaziul Honterus, Eduard Gusbeth si Eduard Copony, reusesc sa urce pe Postavaru iarna, fapt deosebit pentru acea epoca, isprava comentata indelung in ziare.
Fiindca nu exista niciun loc de popas, montaniarzii de la Asociatia Carpatina Ardeleana SKV Brasov, dupa ce au construit si au marcat 2 drumuri in masiv: drumul rosu (porneste de la Capra Neagra, Poiana Brasov) si drumul albastru (porneste de pe Tampa, peste creasta Crucur), au ridicat prin forte proprii prima cabana. Au muncit la ea doi ani, din 2 aprilie 1881 pana in 7 octombrie 1883, fiind astfel cea mai batrana cabana in functiune din Romania. Cabana s-a numit initial Schulerhutte - Cabana Schuler, dupa numele sasesc al Postavarului.
Cu timpul, cabana a devenit un simbol al Brasovului, localnicii extinzand-o, de-a lungul anilor, cu mai multe corpuri, dupa cum urmeaza: in 1891 a aparut un nou dormitor, in 1903 a fost construit Pavilionul, iar in 1907 o anexa gospodareasca. Peretii exteriori ai vechii cabane vorbesc si azi despre cei care au trecut pe aici acum mai bine de un secol: Novak (1896), Adele Zeidner (1907), Helena (1908).
In 1931, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de la infiintarea SKV Brasov, administratia orasului Brasov (actuala Primarie Brasov) a donat asociatiei turistice terenul pe care era construita cabana, dar si imprejurimile sale (peste 16 km patrati).
In 1933, cabana a fost extinsa din nou, cu ajutorul inginerului G. Frank, care a proiectat doua sali de mese, un bar, o garderoba pentru schiuri si o camera pentru ceruit schiurile. Lucrarile au fost finantate prin Asociatie si prin donatii, iar munca a fost facuta de voluntari. Marturii de la acea vreme spun ca in mare parte caramazile necesare au fost transportate in rucsacuri si cu animale de povara. Toate obiectele folositea atunci de voluntari (bocanci cu tinte batute in talpa, schiuri, patine, lampi cu gaz, lanterne, costume) pot fi vazute la muzeul amenajat intr-o incapere a cabanei.
Pana in 1935, a continuat construirea celorlalte corpuri, iar cu ocazia celei de 54-a reuniuni a SKV, noul ansamblu de cladiri a fost sfintit de catre preotul Konrad Mockel. De asemenea, cabana a primit numele Julius Romer-Hutte, in memoria celui care a fost presedinte al filialei SKV Brasov timp de 30 de ani.
Potrivit site-ului dedicat cabanei, tot in 1935, la adapostul din Postavaru a venit scriitorul Mihail Sebastian care, cativa ani mai tarziu, a publicat romanul "Accidentul", a carui actiune se petrece in preajma cabanei.
In 1945, odata cu desfiintarea SKV, cabana Julius Romer a fost nationalizata si trece, impreuna cu celelalte cabane ale organizatiei, la Oficiul National de Turism (O.N.T.). Cabana a inceput sa se degradeze lent, fara a i se face reparatiile necesare.
Putini stiu ca in 1951, in Poiana Brasov si Cabana Postavaru s-au tinut Jocurile Mondiale Universitare de Iarna. Cabana Postavaru are acum 100 locuri in camere de 2-6 locuri, o sala de mese de 100 de locuri, o sala mai mica pentru activitati de cabana in serile lungi de iarna, o terasa amenajata. De asemenea, exista amenajata o camera cu mai multe paturi suprapuse pentru a pastra ceva din atmosfera trecuta a cabanei.
Imediat dupa reinfiintarea SKV, din 1996, membrii au parcurs toate demersurile pentru retrocedarea cabanei, eveniment intamplat in 2004, cand Societatea Poiana Brasov SA a restituit catre SKV Cabana Postavarul si terenul aferent. Membrii sai s-au apucat serios de lucru, au reparat cladirea si instalatiile, au curatat natura, redand astfel atmosfera prietenoasa si familiara de pe vremuri.
Potrivit SKV, administratia cabanei i-a fost incredintata, in 2004, sotilor Mihai si Florentina Sarbu. Acestia incep ample lucrari de restaurare a cabanei, fapte ce continua pana in 2007, cand la conducerea adapostului vine Rolf Truetsch.
Din acel moment familia Truetsch, Cornelia & Rolf, incearca sa imbine traditia ospitalitatii montane de altadata cu exigentele turismului modern. Astfel, intr-o lume a fast food-ului, la cabana Julius Romer de pe muntele Postavaru inca veti gasi mancare "ca la mama acasa" iar la sfarsitul zilei, puteti petrece aici seri de cabana de neuitat.
Articol semnat de IULIAN NICA
Articol vizualizat de 6018 ori
Lista comentarii