La 600 de metri altitudine, Valea Arpasului adaposteste Cabana Arpas, incadrand-o intre salbaticia muchiilor Albotei si pitorescul celei a Taratei.
Explicatia construirii acestei cladiri, in padure, in acest loc, trebuie cautata in secolul XIX. In 1827, s-a construit o fabrica de sticla in Valea Albota, care, mai tarziu, a fost mutata in Valea Arpasul Mare. Sticlaria (glajaria) a avut meseriasi din Austria si lucratori din toate colturile tarii, formand un adevarat sat la poalele Fagarasului. Satul se intindea de la "Baraj" si pana la Casa "Cercul micilor naturalisti". Mai tarziu, pe aceste locuri si-a avut sediul o unitate de graniceri pentru paza granitei formata de creasta muntilor. Acesti graniceri erau tarani romani eliberati de iobagie.
La sticlaria amintita se lucrau diferite obiecte din sticla, frumos ornate. Cand lemnul, principalul combustibil, a devenit mai rar, fabrica s-a mutat la Cartisoara, apoi la Porumbacul de Sus si, intr-un sfarsit, la Avrig, unde se afla si astazi. Un singur om a ramas aici. Numele lui era Lucaci Ratz si avea drept principala indeletnicire vanatoarea si cresterea vitelor. In 1901, el se muta in casa construita de el, adica actuala cabana, iar in 1903 se nastea aici fiica lui, Elena, casatorita mai apoi cu preotul Vasile Vasu din Arpasul de Jos.
Cei doi au avut o fiica, tot cu numele de Elena, care, ajungand in floarea varstei, s-a retras in padure, la casa bunicilor, pentru a-i sprijini. Se spune ca acest fapt se datoreaza unei deceptii in dragoste. Elena Vasu a mostenit aptitudinile bunicului ei, iscusit vanator, dar si iubitor de animale. Ea mergea adesea la vanatoare, iar cand timpul ii ingaduia, cara sare sus pe munte, pentru caprele negre.
Cu timpul, actuala casa a devenit locul de organizare a expeditiilor vanatoresti, atat in Carpati, cat si in alti munti, pana departe, in Asia Mica si chiar Africa. Asa s-a facut Elena cunoscuta in imprejurimi, primind numele de "Fata Padurii", denumire pe care o folosim si astazi atunci cand amintim de Cabana Arpas.
In 1951, casa a devenit cabana. Putea adaposti in jur de 40 de turisti. Primul cabanier a fost Gheorghe Tudor, cel care mai gestionase si cabanele Valea Sambetei si Balea Cascada, la aceasta din urma atunci cand se construia Transfagarasanul.
Astazi, Cabana Arpas ("Fata Padurii") aflata la poalele muntilor Fagaras este parasita si devastata. Inca o cabana a trebuit sa fie stearsa de pe harta muntilor Carpati din neglijenta unor oameni deveniti proprietari peste noapte...
Ea era des frecventata de turisti, aflandu-se la numai 6 km de orasul Victoria, acolo unde, se aude si acum parca, din adancuri, pentru iubitorii muntelui, indemnul: Hai la "Fata Padurii"!
Articol semnat de IULIAN NICA
Articol vizualizat de 6 ori
Lista comentarii