Adunarea de constituire a S.K.V.-ului (Siebenburgische Karpathenverein) s-a tinut in ziua de 28 noiembrie 1880, la initiativa lui Karl Wolff si in prezenta a 498 de participanti. In comitetul de conducere au fost alesi, printre altii, urmatorii membrii marcanti: Karl Conradt - presedinte, Albert E. Brielz, Eduard Zamirer - vicepresedinti, Robert Sigerus - secretar, Erus Ludecke - casier. Se punea astfel, piatra de temelie a celei mai puternice, dinamice si mai serioase societati turistice aparute inainte de 1948. S-a stins dupa o activitate neintrerupta de peste 60 de ani, in 1944, dar a lasat urme perene in istoria turismului din Carpatii romanesti.
In aceasta indelungata activitate, n-a fost tradat niciodata programul pe care si-l fixasera initiatorii prin Statutul elaborat in 1880 si din care amintim "Scopul Societatii Carpatine Ardelene a Turistilor este de a face accesibili Carpatii Transilvaniei si tinuturile invecinate, de a-i cerceta din punct de vedere stiintific, de a-i descrie si de a raspandi rezultatele astfel obtinute, de a facilita accesul in diferite locuri interesante de aici, in special de a intensifica si a raspandi interesul pentru acesti munti."
S.K.V. nu era prima pe teritoriul Romaniei. O precedase nucleul bucurestean "Trinitatea Vremelnica", S.A.V. (primul club alpin din tara, in 1873) si brasovenii reuniti in Societatea Carpatina Ardeleana (Erdely I Karpat Egyesulet).
Dintre realizarile S.K.V.-ului amintim tiparirea Anuarului (Jahrbuch des Siebenburgischen KarpathenVereins) - prima tiparitura de tip enciclopedic - intre 1881 si 1944, cat si reconstruirea si construirea de cabane care in 1934 se ridicau la cifra de 45.
De asemenea, trebuie amintit faptul ca una dintre prioritatile acestei asociatii era si constituirea de sectii pe intreg teritoriul Transilvaniei si nu numai. Dintre cele mai importante sectii ale S.K.V.-ului trebuie amintite urmatoarele: Fagaras, Agnita, Orastie, Sebes, Reghin, Sibiu, Sighisoara, Bistrita Nasaud, Brasov, Viena, Valea Jiului, Medias, Bucuresti s.a.
"Anuarul" a fost tiparit neintrerupt timp de 63 de ani, in 56 de volume, fiind o adevarata enciclopedie cu informatii ample din diverse domenii. Mai precis, se prezentau descrieri ale Carpatilor, pe masivi, regasindu-se informatii despre flora si fauna, statiunile balneare, cetatile medievale s.a.
Dintre drumurile de acces in munte le vom aminti pe cele mai cunoscute: "Drumul lui Robert Gutt" (Glejarie - Cabana Negoiu din Muntii Fagarasului); "Drumul lui Deubel" (unul in Muntii Bucegi, altul in Muntii Piatra Craiului); "Drumul Dan Radulescu" s.a. Primele marcaje s-au efectuat in masivele Postavarul si Fagaras.
Un alt domeniu de activitate in care membrii S.K.V.-ului au excelat a fost si Serviciul de Salvare in Munti (Alpine Rettungstelle). Primele sectii cu posturi de prim ajutor au fost cele din Brasov (1919) si Sibiu (1925).
O alta realizare a S.K.V.-ului a fost constituirea corpului de calauze (ghizi). Astfel, la 1 martie 1884 a aparut "Cartea calauzei" sau mai precis, o legitimatie tiparita in limba romana, germana si maghiara care cuprindea: numele si prenumele calauzei, localitatea de domiciliu, regiunea unde conducea grupurile, tarifele practicate s.a.
De asemenea, calauzele primeau si insigne de recunostere oficiala. Incepand cu anul 1891, sectia Sibiu s-a ocupat de instruirea calauzelor, organizand in acest scop o serie de cursuri si excursii menite sa-i invete pe participanti sa citeasca hartile si sa se orienteze cu ajutorul lor, cat si sa dobandesca cunostintele necesare acordarii primului ajutor in caz de accidente. Primul curs a fost tinut in Fagaras, cu 17 participanti sositi din 4 secii. In anul 1906 s-au infiintat o Casa de pensii pentru ghizi si o Casa de asigurari pentru accidentati, la initiativa lui Karl Conradt.
In cei peste 60 de ani de activitate neintrerupta (1881-1948), prin activitatile desfasurate, S.K.V.-ul a contribuit la dezvoltarea turismului montan, punand bazele unui turism civilizat bazat pe dragostea si respectul fata de oameni si natura, fata de frumusetile si valorile aflate pe pamantul romanesc.
In incheiere, trebuie sa-i amintim si pe ceilalti membrii ai asociatiei care si-au adus contributia la promovarea unui turism montan civilizat, cum ar fi: K. Lehmann si C. Lehmann (bunic si nepot), I. Puscariu, J. Gross, F. Abraham, J. Laiser, A. Bell, F. Kraus, D. Radulescu, M. Gold, A. Urechia, B. Dumbrava, fratii Hannenheim s.a.
Articol semnat de IULIAN NICA
Articol vizualizat de 2 ori
Lista comentarii