Walter Bonatti

Legendarul alpinist italian Walter Bonatti a murit pe 13 septembrie, la Roma, in urma unui cancer. Avea 81 de ani.

Nascut in nordul orasului Bergamo in 1930, Bonatti este considerat ca fiind unul dintre pionerii alpinismului in Alpi, Himalaya si Patagonia.

Walter Bonatti a reusit ca numai in 15 ani de activitate alpina sa devina o legenda vie. Lovitura de gratie finala a dat-o prin deschiderea solo a unui traseu in Peretele Nordic al Matterhornului, in cinci zile, in februarie 1965. "Ceea ce a reusit singur acest barbat in acest perete, este ceva fantastic si incredibil", zicea in 1974 Reinhold Messner, dupa o tentativa esuata de repetare.

Un alpinist activ, indraznet, si vizionar, Bonatti a scris numeroase carti privind alpinismul care au marcat fiecare generatie de cataratori.

Bonatti a jucat un rol esential in prima ascensiune pe K2, cand colegii de expeditie Achille Compagnoni si Lino Lacedelli au atins varful la 31 iulie 1954. El a fost in centrul unei controverse care a durat cinci decenii dupa ce a fost acuzat de Compagnoni si Lacedelli ca a folosit in tabara 9, ultimul punct de oprire inaintea asaltului final, o parte din aportul de oxigen, determinand-l sa se termine in ziua summit-ului. In 2008 aceste acuzatii au fost desfiintate de Clubul Alpin Italian, iar Bonatti a obtinut recunoasterea meritata pentru contributia sa la ascensiunea din 1954.

In 2004, Walter Bonatti a primit titlul onorific italian Cavaliere di Gran Croce pentru ca a salvat viata a doi alpinisti, in Alpi. In 2010 el a fost distins cu Piolet d'Or pentru intreaga activitate.

Principalele realizari ale marelui alpinist disparut dintre noi recent.

1949: Impreuna cu Andrea Oggioni si Emilio Villa a deschis ruta pe fata de SV a Aiguille Noire de Peuterey.

1951: Deschide ruta pe partea de est a Grand Capucin (350 m, MD sup, V + /A1:EX 7b).

1953: Efectueaza iarna ascensiunea pe fata nordica a Cima Ovest si Cima Grande di Lavaredo insotit de Carlo Mauri.

1954: Participa la expeditia italiana pe K2 si face parte din cei ce au ajuns pe varf. O controversa asupra intamplarilor de la bivuacul de la 8000 m l-a insotit aproape intreaga viata.

1955: Deschide solo ruta pe Dru Pilonul Vest, dupa 5 bivuacuri pe perete. Este considerata una dintre cele mai remarcabile realizari din istoria alpinismului.

1956: O alta controversa marcheaza coborarea pe vreme de iarna de pe Grand Plateau spre Chamonix. Se afirma
ca el si coechipierul sau Silvano Gheser, au abandonat cuplul franco-belgian Francois Henry si Jean Vincendon.

1957: Ascensiune pe partea de est a Angle (900 m, MD sup / ED, V +.) impreuna cu T. Gobbi.

1958: Incearca sa ajunga pe Cerro Torre cu Carlo Mauri. Ajunge primul pe Cerro Mariano Moreno (3536 m) si face toate cele cinci varfuri ale Cerro Adela. Urca pe Gasherbrum IV tot cu Carlo Mauri.

1959: Realizeaza ascensiunea pe partea de sud-vest a Petite Mont Gruetter, impreuna cu Ferrari si Oggioni in luna iunie. In luna urmatoare, a urcat cu Oggioni Pilier Rouge de Brouillard al Mont Blanc. In luna august face fata de sud-est a Muntelui Maudit dupa o catarare pe pintenul de vest (650 m). Primul solo pe La Major al Mont Blanc.

1961: Prima ascensiune de iarna pe La sentinelle rouge (D sup.) de la Brenva cu G. Panei. Incercarea tragica pe Pilonul Freney. Au supravetuit trei alpinisti (Gallieni, Mazeaud si el), din sapte. Coborare cu Zapelli de Mont Blanc Freney (850 m, MD, III-D +) septembrie. Premiere in Anzi Nevado Ninashanca (5639 m), Cerro Parin Norte (5166 m) si Rondoy Norte (5821 m).

1962: Tot impreuna cu Zapelli face Grand Pilier d'Angle del Mont Blanc (900 m, ED, V-4)

1963: Premiera de iarna pe Walker din Jorasses impreuna cu Zapelli.

 1964: Impreuna cu Vaucher deschide o noua ruta pe Whymper in Jorasses (ED sup 80o, V + / A3.).

1965: Deschiderea solo a unei noi rute, iarna pe fata de nord a Matterhorn. Si cu aceasta se opreste activitatea sa de alpinist.

Articol semnat de Gabriel-Antonie Lazarovici & Iulian Nica