Splendid monument al naturii, pestera este situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj.
Pestera se gaseste in peretele calcaros din dreapta "Cheilor raului Galbenu" de la poalele Parangului. Se afla la o altitudine de 700 m deasupra nivelului marii si s-a format ca civilizatie carstica cu peste 4 milioane de ani inainte de Hristos.
In ghidurile turistice figureaza cu numele de Pestera Muierii, dar localnicii i-au zis dintotdeauna Pestera Muierilor. Doar acest nume, folosit de ei, s-a transmis prin timp de la parinti la copii si de la o generatie la alta.
In vremuri de demult, cand urgia dusmana se abatea asupra tarii si barbatii erau plecati pentru a infrunta cu armele primejdia, femeile (muierile lor) si copii se adaposteau aici, in aceasta pestera, pana la care n-a urcat niciodata picior de vrajmas.
Lungimea ei totala este de peste 3600 m, care o situeaza printre cele mai mari pesteri din Europa, din care 940 m reprezinta zona vizitabila si amenajata. Pestera este dispusa pe patru nivele de carstificare. Sunt si alte date tehnice importante de a fi stiute. Traseul vizitabil are latimea de 3-5 m, iar inaltimea variaza intre 1,8-18 m. Ea a intrat in circuitul turistic in 1963, o data cu electrificarea completa a etajului superior, cel aflat si astazi la dispozitia vizitatorilor.
Stiuta vreme indelungata doar de locuitorii din Baia de Fier si din satele vecine, Pestera Muierilor a ajuns a fi cunoscuta lumii celei mari, ca sa spunem asa, in anul 1870, in urma raspunsurilor primite de catre Alexandru Odobescu la celebrul sau "chestionar arheologic".
Primele cercetari mai serioase asupra acesteia dateaza de la inceputul anilor '50, cand echipe mixte de cercetatori si naturalisti au scos la iveala vetre de foc din timpul locuirii pesterii in paleolitic si numeroase unelte din piatra si os. La nivelele post-paleolitice a fost descoperit un numar insemnat din fragmente ceramice apartinand mai multor culturi: Salcuta, Cotofeni, Glina III, epoca fierului. Se considera ca, din punct de vedere stiintific, descoperirea cea mai valoroasa este capul unei femei de tipul Homo Sapiens Fossilis. Cercetatorii de la Institutul de Antropologie Bucuresti au apreciat ca aceste resturi fosile descoperite in pestera apartin unei femei ce a trait in urma cu circa 29 000 de ani.
Au fost gasite, de asemenea, fragmente de schelete de lei de pestera, lupi, vulpi, hiene si peste 180 de ursi de pestera, complet si perfect pietrificate.
Dar dincolo de aceste descoperiri arheologice, farmecul "grotei miracolelor" - cum mai este cunoscuta Pestera Muierilor - este dat atat de sumedenia de stalactite si stalagmite, cat si de o serie de formatiuni care, prin precipitarea calcitei, au capatat de-a lungul vremii infatisari ciudate, determinandu-i pe oameni sa le numeasca: orga, domul mare, domul mic, valul miresei, candelabrele mici, candelabrul mare, turcul, cascada impietrita, coloanele din sala minunilor.
Asa arata, intr-o prezentare succinta - desi pesterile se vad si imaginile lor nu pot fi rezumate - Pestera Muierilor. Desi primaria comunei Baia de Fier a facut si face multe pentru ca ea sa constituie o atractie turistica permanenta, inclusiv investitii de modernizare a cailor de acces, a dotarilor exterioare aferente - cabana, hotel, restaurant, spatiu de agrement, afluenta turistilor este neasteptat de mica. In contrast cu perioada anilor ’70, cand pestera era vizitata anual de aproape 60-70 000 de turisti! Astazi numarul vizitatorilor este undeva la jumatate.
Sa mai retinem, ca nu departe de Pestera Muierilor, tot in judetul Gorj, se gaseste un alt giuvaer al subteranului montan romanesc - Pestera de la Polovragi.
Articol semnat de IULIAN NICA
Articol vizualizat de 2 ori
Lista comentarii