Pestera Vadu Crisului
Postat de: moderator,
Ultima actualizare: 12 Mai 2026
Pestera de la Vadu Crisului se afla in judetul Bihor, in defileul Suncuius - Vadu Crisului pe cursul raului Crisul Repede, pe versantul nordic al Muntilor Padurea Craiului.
S-a format in calcarele cretacice ale muntilor Padurea Craiului ca urmare a actiunii paraului care il strabate si in prezent. Are o lungime de 1510 m si este formata dintr-un coridor principal din care se desprind numeroase galerii laterale si sali. Este una din pesterile cu cea mai bogata fauna cavernicola din Romania aici fiind prezente numeroase specii de melci, viermi, insecte, crustacei si liliacul cu botul in forma de potcoava. Din 1955 este declarata monument al naturii.
Pestera Vadu Crisului a fost descoperita de catre Czaran Gyula si doi colaboratori (Karl Handt si Veress Istvan) la 10 noiembrie 1903. Descoperirea s-a facut prin dinamitarea versantului ca urmare a unor banuieli ca deasupra cascadei Vadu Crisului s-ar afla o pestera de mari dimensiuni. Contele Odon Zichy pe a carui proprietate se afla pestera a dispus amenajarea sa cu podete si scari de lemn astfel incat in 1905 a fost deschisa spre vizitare fiind considerata la aceea vreme cea mai frumoasa pestera din Europa.
Formatiunile si salile din pestera au primit nume dintre cele mai variate in functie de imaginatia celor care au descoperit aceste locuri minunate. Dintre cele mai interesante denumiri mentionam: Alba ca Zapada si cei Sapte Pitici, Raiul, Iadul, Mormantul lui Mahomed, Adam si Eva, Purgatoriul, Vulturul Alb, Bisericuta, Barba lui Mahomed, Floarea de lotus, Purgatoriul.
Pestera a fost intens cercetata fiind publicate deja in 1911 primele date biospeologice referitoare la pestera Vadu Crisului iar in perioada interbelica institutul de speologie de la Cluj sub conducerea lui Emil Racovita a efectuat cercetari detaliate in aceasta zona (inclusiv pestera Vadu Crisului).
Muzeul Tarii Crisurilor sub a carei supraveghere se afla in prezent a amenajat pestera in anul 1969 cu scari si podete din beton si a fost montata si o instatie electrica (a doua pestera iluminata din tara). Instalatia electrica a cedat in anul 1980 astfel incat timp de 24 de ani vizitarea s-a efectuat la lumina lampilor cu carbid. In 2004 datorita degradarii tot mai intense a pesterii si a podetelor si balustrazilor de protectie pestera Vadu Crisului este inchisa.
La 6 mai 2006 ca urmare a reamenajarii pesterii si a montarii unui sistem de iluminat electric performant este redeschisa, in prezent fiind posibila vizitarea sa in conditii optime.
Articol vizualizat de 3 ori
Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!
Alte articole din Speologie
Pestera Polovragi
Situata in partea de sud-vest al Muntilor Capatanii, pestera se afla la 200 m dupa intrarea in Cheile Oltetului, la 670 m altitudine, in versantul stang al Oltetului.
Este una dintre cele mai mari din Romania, avand o lungime de peste 9 000 m. Accesul se face pe galeria principala, care are un ...
DETALII
Pestera Rolului
Traseul spre Pestera Rolului pleaca din orasul Oravita, trece prin Ciclova Montana si, dupa strandul termal, ajunge la locul numit "Banarie", numit asa, pentru ca in anul 1815, la propunerea consiliului de tezaur, s-a construit monetaria care a functionat cu trei pise. Drumul continua, pe ...
DETALII
Pestera Muierilor
Splendid monument al naturii, pestera este situata geografic in Depresiunea Getica a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judetul Gorj.
Pestera se gaseste in peretele calcaros din dreapta "Cheilor raului Galbenu" de la poalele Parangului. Se afla la o altitudine de 700 m ...
DETALII
Pestera Piatra Altarului
Care e cea mai frumoasa pestera din Romania? Mai tot romanul, cat de cat avizat, ar raspunde la aceasta intrebare "Pestera Ursilor". Gresit. Sunt cativa initiati care cunosc raspunsul corect: "Pestera Piatra Altarului". Aflata in Muntii Bihorului, Piatra Altarului nu este ...
DETALII
Pestera de la Romanesti
Pestera de la Romanesti este, dupa parerea speologilor, cea mai accesibila din tara. Acest lucru ii este, deopotriva, avantaj si dezavantaj. E bine ca, dupa doar o ora de mers pe jos, de la soseaua care strabate Romanestiul, fara efort prea mare si fara emotiile eventualelor peripetii pe muchii de ...
DETALII
Lista comentarii