Se zice ca Iasiul a creat cei mai multi poeti si povestitori si cele mai multe muzee fiind un "oras-muzeu" si "o cetate a poetilor".
Bojdeuca lui Ion Creanga a fost inaugurata ca muzeu la 15 aprilie 1918 devenind unul din cele 12 obiective ce compun Muzeul Literaturii Romane si prima casa memoriala din Romania.
Barbatul ce pacatuise mergand la teatru, tunzandu-si coada diaconiceasca si tragand cu pusca dupa ciorile din curtea bisericii Golia din Targu Cucu si-a trait aici ultimii ani de viata (1872-1889).
Casa construita inainte de 1850 in Valea Plangerii, mahalaua Ticau, o ulicioara "plina de noroi cand sunt ploi mari si indelungate, zise si putrede, iar la seceta gemea colbul pe dansa" e una tipic taraneasca, modesta, cu cerdac, doua odaite si patru ferestre in forma de cruce. In mahalaua Ticau, la bojdeuca de valatuci se muta poetul impreuna cu fiul Constantin de 12 ani, dupa divortul de Ileana.
Planul "bojdeucii" aminteste de structura tripartita a locuintei traditionale romanesti, cuprinzand o tinda la mijloc, iar incaperile situate de o parte si de alta a ei. In cazul de fata, cele doua incaperi sunt asezate la dreapta si la stanga unei tainice tinde care duce undeva in spatele casei, spre cerdacul unde, uitandu-se "pe cerul plin de minunatii", Eminescu ii povestea lui Creanga "atatea lucruri frumoase".
Iubitorul de cultura poate contempla aici exponatele originale care au ramas de la scriitor in cele doua camere: cea cu hornul asemanator celui din casa parinteasca de la Humulesti si cea de "curat", unde a fost gazduit Mihai Eminescu in anul 1876.
"Bojdeuca de casuta", cum o numeste insusi marele povestitor Ion Creanga, cu o perspectiva incantatoare spre dealurile Ciric si Sorogari, cu acoperisul lasat si batut in dranita adusa de la Neamt, cu prispa si cerdac, inconjurata de flori si arbori, pastreaza si astazi aceeasi fermecatoare ambianta intocmai ca-n vremurile de odinioara, constituind un loc de popas si meditatie, de intoarcere la propriul nostru inceput.
Bojdeuca lui Ion Creanga ne ofera marturii ale traditiilor noastre, ne infatiseaza elemente caracteristice caselor populare de deal, cu accentul pus pe cerdacul (pridvorul) cu stalpi de lemn.
Veronica Micle si Mihai Eminescu ii vor trece des pragul bojdeucii in ultimii ani de viata. Aici s-a cunoscut si imprietenit cu Eminescu la indemnul caruia a scris intrega sa opera: Povestirile, Povestile si Amintirile.
Curtea Bojdeucii e pazita de bustul de granit al povestitorului, realizat de Iftimie Barleanu in 1968 precum si de o statuie realizata de studenti ai Academiei de Arte plastice.
Exponatele originale din Bojdeuca sunt reprezentate de portretul in ulei real ce dateaza din 1889, pictat de V. Musnetanu, nisipernita, tocul si calimara cu care si-a scris opera, ceasul si tabachera, covoarele din lana vopsita in culori naturale, soba cu horn, masuta rotunda din lemn, linguri, vase de lut din sec XIX, toate sunt marturii ale traditiei populare si a modestiei taranului moldovean.
Langa Bojdeuca o cladire spatioasa adaposteste o biblioteca si o expozitie documentara ce ilustreaza drumul vietii lui Creanga: scolar, preot, invatator, scriitor, precum si colectia revistei "Convorbiri literare".
Anual se organizeaza patru sarbatori: 2 ianuarie - ziua inmormantarii, 1 martie - ziua de nastere care se sarbatoreste cu manifestarea ce poarta de numele de "Martisoare la bojdeuca din Ticau", 14-15 aprilie zilele Bojdeucii - inaugurarea primului muzeu memorial literar din Romania, 31 decembrie - ziua mortii, "Colinde la Bojdeuca."
Astazi, in bojdeuca, turisti sositi de peste tot din lume respira aerul dulce-amar al "Amintirilor".
Lista comentarii