Manastirea Golia din Iasi

Ascunsa intre ziduri groase si inalte, usi ferecate ca o cetate, biserica "stralucita si bogat inzestrata" imbina "trei feluri de mestesuguri: lesesc, grecesc si moschicesc" asa cum reiese din descrierea facuta, la 1711, de Petru cel Mare al Rusiei. Cel "moschicesc" e reprezentat de trasaturile arhitecturii rusesti, cel "grecesc" de trasaturi bizantine, iar cel "lesesc" reprezinta Renasterea de caracter baroc, raspandita atunci, ca in mai toate tarile din centrul Europei, de unde Vasile Lupu a adus mesteri.

Golia este inchinata Manastirii Vatoped din muntele Athos (1614) si poarta hramul "Inaltarea Domnului". Biserica are alura de cetate si pastreaza un interior de factura bizantina, trilobat: pranaos, naos si altar. Impunatorul edificiu este inconjurat cu puternice ziduri de aparare, incheiate la colturi prin turnuri bastioane, iar pe latura de miazazi a incintei se inalta turnul-clopotnita, "micul turn rasaritean al Goliei, de 30 m, refacut in 1900, turn ce "nu are pereche in toate aceste tari prin inaltime, largime si maretie".

In partea stanga a turnului intrarii e o cismea in zidul manastirii ce dateaza din vremea lui Al. Moruzzi, 1766, decorata in stil baroc si o casa cu cotloane in care a locuit Ion Creanga cat a slujit aici.

Biserica "Doamnei" pastreaza din mobilerul original tronurile domnesti, un policandru cu insemnele lui Vasile Lupu, patru sfesnice comandate in Danemarca si o frumoasa catapeteasma din 1838.

Golia iese din tiparul constructiilor din acea vreme. Acoperisul, unicat ca model e strajuit de sapte turle, frontoanele de la ferestre sunt impodobite cu sculpturi decorative. Planul exterior e rectangular, cu ziduri inalte care se sprijina pe patru epifastri de factura corintica ancorati intr-o cornisa.

Biserica poarta numele marelul logafat Ioan Golia, primul ctitor al edificiului ecleziastic.Vechea biserica, de proportii mici, zidita de acesta la jumatatea secolului al XVI-lea, a disparut cu desavarsire. A fost apoi refacuta in urma unor incendii si cutremure, cladirea de azi fiind ctitorie a lui Vasile Lupu, terminata de fiul sau, Stefanita.

Aceasta monumentala constructie impresioneaza atat prin dimensiunile sale (30 m lungime, 13 m latime si 30 m inaltime) cat si prin bogatia decorului sculptat in spiritul arhitecturii baroce.

Coronamentul, refacut in sec al XVII-lea este alcatuit din sase cupole in fila, sistemul de boltire fiind o combinatie intre traditionalele arce piezise moldovenesti si cele rusesti.

Fatadele, construite din piatra alba, fatuita, sunt decorate cu o ordonanta de pilastri clasici cu capiteturi corintice, care sustin un antablament de inaltime redusa, iar "totul da un placut efect de frunzaris marmorean". Acest antablament este compus dintr-o arhitrava simpla, o friza impodobita cu sculpturi de moda italieneasca si o cornisa cu mutuli si console. Ferestrele sunt incadrate de alti pilastri care se sprijina pe console si care sunt incoronati de frontoane triunghiulare.

Accesul se realizeaza printr-un pridvor prevazut cu doua usi laterale. 120 de trepte urcate asigura o panorama splendida asupra Iasiului. Pictura din interior a fost refacuta in repetate randuri astazi pastrand putine fresce originale.

Aici au fost oficiate cununiile domnesti ale lui C-tin Duca si Maria Brancoveanu, Antich Cantemir cu Catrina, biserica luand numele de "biserica a cununiilor."

Astazi adaposteste institutul cultural misionar Trinitas al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei.