Muntii Bargaului

Asezare si limite

 Muntii Bargaului se afla in sudul grupei nordice a Carpatilor Orientali, constituind o unitate mai redusa ca suprafata, 1500 km2, decat vecinii sai Rodnei si Calimani. Muntii Bargaului prezinta un relief complex, caracterizat prin existenta vulcanismului subteran scos la suprafata in urma erodarii rocilor sedimentare de deasupra. Vecinii Bargaului sunt: in vest - muntii Rodnei, in est - depresiunea Vatra dornei, muntii Suhard si muntii Calimani, in sud - valea Bistritei si muntii Calimani si in nord - valea Somesului Mare si muntii Suhard.

Relieful

Relieful foarte complex al muntilor Bargau se caracterizeaza prin prezenta urmatoarelor unitati geografice: marile masive vulcanice - situate in partea de vest a masivului sunt caracterizate prin inaltimi mari si pante accentuate: Vf. Casarul (1591 m), Vf. Gogoasa (1605 m) si Vf. Heniul Mare (1611 m), cel mai inalt varf al muntilor Bargau; zona masivelor vulcano-sedimentare-au aspect de platou usor ondulat, cu o inaltime medie de 100 m. Alte unitati geografice importante ale Bargaului sunt podisul Zimbroaia si depresiunea Poienii.

Clima

Asezarea geografica si relieful sunt principalele elemente care influenteaza clima. Prin pozitia geografica muntii Bargaului apartin climei continental moderata cu influente oceanice. Temperaturile medii anuale oscileaza intre 6,8 si 9,5oC, cea mai rece luna fiind ianuarie iar cea mai calda iulie. Prezenta culoarelor depresionare si a depresiunilor conditioneaza aparitia unor fenomene rare: inversiunile termice si foehn-ul.

Hidrografia

Raurile care dreneaza Bargaul sunt tributare Somesului Mare. Cele mai importante rauri ale masivului sunt: Somesul Mare - marcheaza limita dintre muntii Rodnei si muntii Bargaului; Ilva, care impreuna cu afluentul sau Lesu -dreneaza partea centrala a masivului; Bistrita - ce formeaza limita sudica a muntilor Bargau si care impreuna cu afluentul sau Bargaul strabat partea de sud a masivului.

Apele minerale constituie o bogatie deosebita datorita calitatilor terapeutice, cat si numarului mare de izvoare. Apele minerale sunt concentrate pe valea Somesului Mare - statiunea Sangeorz-Bai, si pe valea Ilvei. Una dintre caracteristicile generale a grupei nordice a Carpatilor Orientali este aceea ca au un numar mic de lacuri, acelasi lucru se intampla si in cazul Bargaului, unde exista un singur lac - lacul artificial Colibita.

Vegetatia

Vegetatia reflecta particularitatile etajarii reliefului dar prezinta si particularitati conditionate de orientarea culmilor. Un spatiu destul de mare al Bargaului este format din fanete si pasuni. Acestea sunt caracterizate prin plante ca: margarete (Chrysanthemun leuchanthemun), aglica (Filipendula vulgaris), clopotei (Campanula patula), poronicul (Orchis maculata), garofitele purpurii (Dianthus carthusianorum), cicoare (Cichorium intylus). Fanetele si pasunile se sfarsesc la marginea padurii de amestec. Zona de trecere prezinta o vegetatie specifica formata din: scorus (Sorbus aricuparia), maces (Rosa canina), paducel (Crataegus monogyna) si alun (Corylus avellana). Padurea de amestec este formata din fag (Fagus silvatica) si molid (Picea abies). Dupa padurea de amestec apare etajul subalpin, caracterizat prin jneapan (Pinus mugo), salcia capreasca, arinul de munte (Alnus viridis), scorusul de munte, ienuparul (Juniperus communis). Pajistile si poienile sunt presarate cu tufe de plante precum strigoaia (Veratrum album), bulbucul de munte (Trollius europaeus), ghintura galbena (Gentiana lutea), vulturica (Hieracium transsilvanicum). Un specific al Bargaului il constituie prezenta mlastinilor cu turba, in acestea cresc plante carnivore ca roua cerului (Drosera rotundifolia), otratelul de balta (Ulticularia vulgaris), pe langa acestea se mai gasesc si relicte glaciare ca: vartejul-pamantului (Pedicularissceptrum carolinum), mesteacanul pitic (Betula nana) sau ruginarea (Andromeda polifolia).

Fauna

In Bargau se gaseste o mare varietate de animale, cum ar fi: cerbul (Cervus elaphus carpaticus), ursul (Ursus arctos), caprioara (Capreolus capreolus), rasul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), porcul mistret (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea rosie (Canis vulpes), viezurele (Meles meles), iepurele (Lepus europaeus), veverita (Sciurus vulgaris), cocosul de munte (Tetrao urogalllus), acvila mica (Aquila pomarinna), acvila tipatoare mare (Aquila clanga), bufnita mare (Bubo bubo) si corbul (Corvus corax). Reteaua de ape curgatoare a favorizat dezvoltarea unei pretioase faune ihtiologice - pastrav (Salmo trutto fario), lostrita (Hucho hucho), lipanul (Thymallus thymaluus), zglavocul (Cottus goblo) si boisteanul (Phoxinus phoxinus).

Localitatile si cai de acces:

Muntii Bargaului sunt tranversati de vechi drumuri de-a lungul vailor orientate tranversal de la est catre vest. O regiune de mare atractie este valea Bistritei-Tihuta-Magura Calului. drumul asfaltat serpuieste peste pasul Tihuta (1201 m), pe o distanta de 85 km. Magura Calului (1229 m), punctul cel mai inalt al traseului constituie un minunat drum de belvedere. Pentru cei ce prefera trenul, recomandam drumul Nasaud-Vatra Dornei, care strabate muntii Bargaului pe valea Ilvei.

Principala poarta de intrare pe terasele montane ale Bargaului o constituie orasul Bistrita, resedinta judetului Bistrita-Nasaud, stravechi si renumit centru mestesugaresc amplasat la rascruce de vechi drumuri comerciale, pastreaza numeroase monumente arhitecturale, dovezi ale indelungatei sale existente.