Masivul Buila-Vanturarita este situat in partea central-nordica a Judetului Valcea si face parte din Muntii Capatanii. Masivul iese in evidenta fata de lantul principal al acestora, atat prin dispunere cat si prin constitutie si relief. Creasta principala a Muntilor Capatanii, constituita preponderent din sisturi cristaline are o dispunere est-vest, cu creste secundare inspre nord si sud. Exceptie fac doua masive calcaroase, ale caror creste principale sunt dispuse pe directia SV-NE: Masivul Tarnovu in nord-vest si Masivul Buila-Vanturarita in sud-est.
Masivul Buila-Vanturarita se intinde de la vest de Cheile Bistritei si pana la est de Cheile Olanestilor (Folea). Legatura cu Muntii Capatanii este facuta prin Plaiul Netedu (interfluviul dintre raurile Bistrita si Costesti), Plaiul Lespezi (interfluviul dintre Raurile Costesti si Cheia) si Plaiul Hadarau (interfluviul dintre Raurile Cheia si Olanesti).
Creasta Buila-Vanturarita are o extindere spatiala de tip liniar, cu o lungime de circa 16 km si o latime cuprinsa intre 0,5 si 2,5 m km (extinderea calcarelor jurasice).
Altitudinea absoluta este in Varful Vanturarita Mare (1885 m), iar cea minima la iesirea Bistritei din chei (550 m). Principalele varfuri ale Masivului sunt, de la sud-vest spre nord-est, urmatoarele: Arnota (1183,7 m), Muntele Cacova (1525,1 m), Muntele Piatra (1643 m), Muntele Albu (1658,9 m), Buila (1848,6 m), Stevioara (1847 m), Vioreanu (1866 m), Vanturarita Mare (1885,2 m), Vanturarita Mica (1655 m), Stogu (981 m).
Geomorfologie
Spre deosebire de Muntii Capatanii din care face parte, Masivul Buila-Vanturarita prezinta caractere aparte, specifice crestelor calcaroase liniare si insulare. Culmea principala are o lungime de circa 14 km, avand insa caracter unitar doar intre Cheile Costesti si Cheile Cheia, cu o mica intrerupere in zona Curmatura Builei (aici cuvertura sedimentara a fost erodata pana la depozitele metamorfice). Raurile Bistrita, Costesti, Cheia si Olanesti (de la vest la est) au sapat chei adanci, fragmentand culmea principala astfel: Masivul Arnota (sud-vest, intre Raurile Bistrita si Costesti), Masivul Stogu (nord-est, intre Raurile Cheia si Olanesti), si culmea principala, creasta propriu-zisa Creasta are aspect accidentat, doar pe zone restranse avand platouri netezite (Muntele Cacova si Muntele Albu), trasatura dominanta fiind cea de culme in trepte, dominata de varfuri rotunjite (Piatra, Buila) sau ascutite (Vanturarita).
Sectorul nordic al culmii principale are aspectul unei creste ascutite si zimtate, chiar daca inaltimea descreste treptat. Eroziunea si dezagregarea au detasat martori de eroziune reziduali cu forma de turnuri sau ace, unii de dimensiuni mari (35 m), in special pe versantul vestic al Masivului. Culmile secundare sunt in general scurte (sub 1 km) si cad in trepte accentuate spre est. Doar in Muntele Cacova apar culmi netede, iar sectoarele de culmi rotunjite din Muntii Cacova si Piatra. Din punct de vedere altimetric, cota maxima este situata la 1885 m (Varful Vanturarita I) iar cea minima la 550 m (iesirea Bistritei din chei). Rezulta o medie altitudinala de 1218 m. Mersul curbelor si repartitia hipsometriei in cadrul Masivului se prezinta alungit-concentric.
Astfel, altitudinile de peste 1800 m ocupa doua areale mici in partea centrala a Masivului, in jurul varfurilor Buila si Vanturarita, insumand doar 1,4% din suprafata. Intre 1400 si 1800 m se situeaza intreaga parte centrala a Masivului si insular, Muntele Stogu, totalizand 14,5% din suprafata. Cea mai mare extindere o ocupa intervalul 1000 - 1400 m, fiind prezent atat in Muntele Arnota si Muntele Cacova, cat si in lungul intregii borduri estice din partea centrala si nordica a Masivului. Acest interval altitudinal insumeaza 56,6% din suprafata. Partea aflata sub 1000 m ocupa 27,3% si este extinsa mai ales in sudul Muntelui Arnota si in lungul vailor Bistrita, Costesti si Cheia.
Localitati de acces
- Baile Olanesti (430-520 m alt.), orasel cu vechi traditii de statiune balneo-climaterica.
- Cheia (380-480 m alt), localitate asezata pe cursul mijlociu al paraului cu acelasi nume. Pana la Cheia circula autobuze din Ramnicu Valcea.
- Barbatesti (450-580 m alt.), comuna frumoasa pe valea Otasaului este situata la poalele culmii Buila-Vanturarita.
- Bistrita (490-600 m alt.), asezata la poalele muntelui Arnota, este punctul terminus al liniei de autobuze care circula din directia Ramnicu Valcea spre valea Bistritei.
- Pietreni (480-640 m alt.), sat asezat in partea de sud-vest a crestei Buila-Vanturarita, serveste drept punct de pornire spre creasta Piatra - curmatura Builei.
Infrastructura
Masivul Buila-Vanturarita, prin potentialul sau deosebit, intruneste conditiile optime dezvoltarii si practicarii turismului in diferite forme: ecoturism, turism montan, turism stiintific, agroturism, turism cultural, turism monahal, etc.
Desi infrastructura nu este dezvoltata decat in mica masura, exista totusi un minim necesar desfasurarii activitatilor turistice.
Din punct de vedere al infrastructurii existente zona dispune de retea de drumuri de acces cuprinzand drumul national 67 Rm. Valcea - Targu Jiu, care trece prin sud-vestul Masivului, la mica distanta de acesta, drumul judetean Rm. Valcea - Olanesti, drumurile comunale asfaltate care se remifica din aceste principale artere, reteaua de drumuri forestiere axata pe vaile Raurilor Bistrita, Costesti, Otasau, Cheia si Olanesti si o retea destul de bine pusa la punct de trasee turistice amenajate si marcate corespunzator.
Reteaua unitatilor de cazare cuprinde unitati hoteliere in Rm. Valcea, Baile Olanesti si Horezu, pensiuni turistice in localitatile de la poalele Masivului Buila-Vanturarita: Horezu, Costesti, Barbatesti, Cheia si Olanesti, precum si de unitati de cazare in Manastirile Bistrita si Horezu. In parc exista o singura cabana turistica, Cabana Cheia, aflata pe versantul nord-vestic al crestei, la intrarea Raului Cheia in sectorul de chei omonim. In zona montana se afla 4 refugii turistice amenajate unde se poate dormi in conditii de bivuac: Curmatura Builei, Poiana Scarisoara, Piscul cu Brazi, La Troita.
Mai pot fi folosite ca adaposturi de vreme rea stanile (Arnota, Cacova (3), Piatra, Curmatura Builei, Dosul Builei, Stevioara si Oale), cantoanele silvice (Intre Rauri, Prislop si Codric) si observatoarele (Izvorul Larg si Cacova). In parc exista 8 locuri de campare amenajate: Valea Bistritei - la nord de Cheile Bistritei, Prislop - langa cantonul silvic, la nord de Cheile Costesti, Poiana Scarisoara, Poiana Patrunsa - la 200 m vest de schit, Pahomie - la 100 m vest de schit, Valea Cheia - la sud de tunel, Cabana Cheia - langa cabana, Valea Olanesti - la sud de Cheile Olanesti.
Trasee turistice
1) Baile Olanesti - valea Olanesti - saua Prislopel - curmatura Stogsoare - cantonul Cheia
Marcaj: banda rosie.
Durata: 6-6½ ore.
Traseu recomandat numai vara.
2) Cantonul Cheia - curmatura Stogsoare - "La Lac" - saua Prislopel - Plaiul Piatra Taiata - Baile Olanesti
Marcaj: banda rosie p�na �n saua Prislopel; cruce rosie: saua Prislopel - Baile Olanesti.
Durata: 5½ - 6½ ore.Traseu recomandat numai vara
3) Cheia - Izvorul Frumos - schitul Pahomie - schitul Patrunsa - Barbatesti
Marcaj: cruce rosie.
Durata: 6 ¾ - 7½ ore.
Traseu recomandat numai vara.
4) Cantonul Cheia - curmatura Comarnice - Poiana Frumoasa - "La Troita" - M. Cacova - Pietreni
Marcaj: triunghi rosu.
Durata: 7-8 ore.
Traseu recomandat numai vara
5) Curmatura Builei - vf. Tucla - schitul Patrunsa
Marcaj: punct galben.
Durata: 2½ - 3 ore.
Traseu recomandat numai vara
6) Pietreni - Poiana Vacariei - Muntele Piatra - Poiana de Piatra - Curmatura Comarnice- Cantonul Cheia
Timp de mers: 7-9 ore. Traseul nu este recomandabil iarna.
7) Pietreni - Poiana Vacariei - varful Piatra - refugiul Buila
Timp de mers: 4½ - 4¾ ore.
Traseul nu este recomandabil iarna.
Articol vizualizat de 3631 ori
Lista comentarii