Muntii Suhard

Asezare si limite

Masivul Suhard este situat in partea centrala a grupei nordice a Carpatilor Orientali, in zona cristalino-mezozoica, ocupand o suprafata de aproximativ 325 km patrati. Suhardul este delimitat inest de Obcina Mestecanisului si masivul Giumalau, in sud de depresiunea Dornelor si muntii Calimani, in vest de muntii Bargaului, iar in partea de nord-vest de muntii Rodnei.

Cai de acces

Muntii sunt inconjurati la sud de o importanta cale ferata, iar in partea nordica, estica si vestica de drum national. Datorita faptului ca aceste cai faciliteaza accesul spre zona de nord a Romaniei, masivul Suhard devine astfel un loc ce poate fi cu usurinta accesat.

Calea ferata Suceava-Gura Humorului-Campulung Moldovenesc-Vatra Dornei-Ilva Mica-Salva-Beclean-Dej este singura artera feroviara de legatura intre nordul Moldovei si Transilvania. Cea mai importanta artera rutiera este DN 17 (Dej-Bistrita-Vatra Dornei-Suceava), care face parte dintr-un drum european E 571, intre Cluj Napoca si Suceava. In afara DN 17, mai exista o sosea judeteana care porneste de la Vatra Dornei si continua pana la izvoarele Sucevei.

Asezari si puncte de plecare in drumetie

Cele mai importante asezari din muntii Suhard sunt:

VATRA DORNEI (840 m alt) - este o importanta statiune balneoclimaterica, avand o pozitie privilegiata in Depresiunea Dornelor, reprezinta principalul punct de plecare spre Suhard. Aceasta statiune are o istorie indelungata incepand cu epoca pietrei neslefuite si ajungandu-se la perioada celor doua razboaie mondiale. Principalele obiective turistice ale ale orasului sunt: muzeul orasenesc, ce cuprinde sectia de arta populara, stiintele naturii si cinegetica; parcul orasului, complexul de agrement “Lunca Dornei”. La aproape 1 km de Vatra Dornei se gaseste complexul turistic Runc. Din Vatra Dornei se pot face excursii spre pasul Prislop, Obcinele Bucovinei sau pasul Tihuta.

In afara orasului Vatra Dornei, muntii Suhard au un numar mare de sate, cum ar fi de exemplu Dorna Candrenilor, Poiana Stampei, Iacobeni, Carlibaba. In afara satelor si a orasului Vatra Dornei, Suhardul mai ofera turistilor si cabane: Mestecanis si cabanele Omu, Diaca s.a.

Relieful

Aspectul reliefului este impus de catre sisturile cristaline, care dau forme greoaie. Reteaua hidrografica are aspect radiar, facand ca masivul sa fie fragmentat intr-un numar foarte mare de vai. Suhardul are foarte bine individualizate trei masive: Omu (1932 m), Faraoane (1715 m) si Ousoru (1639 m).

Clima

Prin pozitia sa geografica, Suhardul are o clima temperat-continentala cu influente oceanice. Configuratia reliefului si inaltimea impun o clara etajare a elementelor climatice. Temperatura prezinta valori din in ce mai scazute in functie de altitudine, intre 5 grade in Vatra Dornei, pana la –1, -2oC in zona Vf. Omu. Anotimpul favorabil pentru drumetie este toamna deoarece in acest anotimp atat nebulozitatea cat si vantul au o intensitate redusa. Practicarea sporturilor de iarna este inlesnita atat de conditiile climatice favorabile existente in masiv precum si de prezenta pantelor corespunzatoare pentru schiat.

Hidrografia

Masivul Suhard se afla in mare parte in bazinul hidrografic al Bistritei. Cele mai importante rauri care tranverseaza Suhardul sunt:

BISTRITA AURIE - izvoreste din muntii Rodnei si formeaza limita nordica, nord-estica si estica a muntilor Suhard. Cei mai importanti afluenti ai Bistritei Aurii sunt Diaca, Rusaia, Humoru, Scorusu, Parau Rece si Ciotina.

DORNA - este cel mai mare afluent al Bistritei, principalul sau afluent fiind Cosna, care de asemenea are in Suhard un numar mare de afluenti.
In afara celor doua rauri mai sus mentionate un alt rau important este Somesul Mare.

Vegetatia

Datorita configuratiei reliefului in trepte in masivul Suhard este evidenta zonalitatea vegetatiei. Intre 1600-1700 m s-a dezvoltat un complex de tufarisuri si pajisti subalpine. Tufarisurile sunt formate din jneapan (Pinus mugo), ienupar pitic (Juniperus sibirica), anin de munte (Alnus viridis) si smardar (Rhododendron kotsckyi), precum si din afin (Vaccinium myrtillus, Vaccinium uliginosum) si merisor de munte (Vaccinium vitis-idaea). Sub 1700 m, cea mai mare parte a Suhardului este acoperita cu paduri de molid (Picea alba), in afara molidului, aici mai pot fi gasite specii de plante precum scorusul (Sorbus aucuparia), paltinul (Acer pseudoplatanus) si zada (Larix decidua).

Fauna

In Suhard traiesc numeroase specii de animale caracteristice padurilir de rasinoase-ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus montanus), capriorul (Capreolus capreolus), mistretul (Sus scrofa), rasul (Lynx lynx), lupul (Canis lupus), vulpea (Canis vulpes), jderul (Martes martes). Pasarile sunt reprezentate prin cocosul de munte (Tetrao urogallus), cocosul de mesteacan (Lyrurus tetrix), acvile, ereti, iar reptilele prin vipera comuna (Vipera berus) si prin soparla de munte (Lacerta vivipara). Fauna ihtiologica este caracterizata prin pastrav (Salmo trutta fario), lipan (Thymallus), mreana vanata (Barbus meridionalis petanyi) precum si prin lostrita (Salmo hucho), specie rara, ocrotita prin lege.

Rezervatii naturale

PARCUL DENDROLOGIC VATRA DORNEI - amplasat pe partea dreapta a raului Dorna, are o suprafata de 50 ha si prezinta un pronuntat caracter balneoclimateric.
 

O alta rezervatie interesanta este REZERVATIA GEOLOGICA PIATRA TIBAULUI, situata la confluenta Bistritei Aurii cu raul Tibau.