Muntii Tarcau

Strajuiti in nord de maiestuosul Ceahlau si la nord-vest de Hasmas, cu inegalabilele Chei ale Bicazului, muntii Tarcau par a fi impinsi in anonimat, coplesiti de faima turistica a celor doi. Numai descoperindu-i pe indelete le constati existenta tacuta si demna, farmecul si maretia, imortalizate, de altfel, de ilustre condeie ale literaturii noastre. Parcurgandu-i in lung si-n lat, urmand firul vailor sau culmile cele mai inalte, pe drumuri modernizate ori pe poteci mai rar calcate de piciorul omului, le admiri sclipirea apelor si umbra tainica a padurilor, le cunosti si intelegi oamenii cu tot ce au faurit ei aici de-a lungul veacurilor.

Asezare si limite

Muntii Tarcau sunt situati in partea estica a grupei centrale a Carpatilor Orientali, ei fiind delimitati de valea Bicazului si muntii Stanisoarei la nord, de depresiunea Cracau-Bistrita, depresiunea Tazlau-Casin si muntii Bezunt in est, muntii Bezunt, valea Trotusului in sud si muntii Hasmas, valea Trotusului si valea Bicazului in vest.

Cai de acces

Comparativ cu alte unitati montane, de mare interes turistic, muntii Tarcau sunt mai putin cunoscuti si vizitati. Principalele vai care limiteaza acesti munti - Bicazului, Bistritei si Trotusului, constituie modalitati de patrundere, din toate directile, catre inima lor si ofera posibilitati de escaladare a culmilor si masivelor mai inalte.

Aici se poate ajunge atat cu masina personala cat si cu trenul. Spre sud, DN 12A si calea ferata, care insotesc valea Trotusului, leaga localitatile din depresiunea Comanesti cu cele din depresiunea Ciucului. Soseaua Comanesti-Moinesti-Tazlau-Roznov (DJ 156A) ne ofera posibilitatea de a ne inscrie pe traseele turistice care urca pe culmea Gosmanu-Geamana, in partea de est a masivului, care ne pune in legatura cu intreaga retea de trasee si poteci ce se indreapta spre valea Tarcaului.

Relief

Geologic, muntii Tarcau se suprapun pe asa-numita zona a flisului, cea mai estica dintre marile unitati structurale ale Carpatilor Orientali. Se caracterizeaza printr-un substrat geologic variat - argile, marne si gresii in alternanta cu conglomerate si calcare; muntii Tarcau se prezinta cu un relief destul de variat ca altitudine, forma si orienatare a culmilor si vailor, in cadrul caruia se detaseaza cinci subunitati cu trasaturi geomorfologice proprii: Culmea Grinduru-Ciudomar, Culmea Gosmanu-Geamana, Culmea Muntele Lung, Culoarul depresionar Bicaz- Trotus si muntii Bistrita-Tazlau.

Culmea Grindusu-Ciudomar - intre valea Bicazului si Trotusului, este cea mai inalta din muntii Tarcau. De la nord la sud culmea se prezinta ca o succesiune de varfuri, unele dintre ele rotunjite, separate de sei largi, creste de intersectie a versantilor sau sectoare cu spinari domoale.

Deosebirile privind forma reliefului major, altitudinea si densitatea fragmentarii au impus separarea in Culmea Grindusu-Ciudomar a trei sectoare: unul nordic - cu inaltimi medii de 1200-1300 m, peste care se inalta Vf. Batca Steja (1317 m), Magura Tarcau (1492 m); un sector central - mai inalt decat primul desi puternic fragmentat. Aici sunt mai multe varfuri ce depasesc 1400 m, intre care Maierus (1454 m) si Ardelea (1589 m) sunt cele mai importante; un sector sudic - are cele mai inalte varfuri din muntii Tarcau, ca de exemplu Grindusu (1664 m), Ciudomaru (1649 m) si Bortoasa (1642 m).

Culmea Gosmanu-Geamana - este bine delimitata la vest de vaile longitudinale ale Tarcaului si Asaului. Se detaseaza intre celelalte culmi ale muntilor Tarcau prin marea lungime, continuitate si uniformitate alitudinala. Altitudinea maxima, de peste 1300 m, se inregistreaza in sectorul central al culmii incepand cu Vf. Gosman (1305 m), Vf. Holmul Geamana (1351 m), Vf. Cracul Geamana (1442 m) si Vf.Comanacul (1357 m).

Clima

Pe fondul general al climei temperat continentale din tara noastra, muntii Tarcau se inscriu in etajul climatic al muntilor mijlocii, cu urmatoarele caracteristici: amplitudini termice medii anuale moderate, cuprinse intre 18 si 20oC; frecvente inversiuni termice in sezonul rece precum si ceturi frecvente de-a lungul vailor in sezonul rece.

Si in munti Tarcau, ca si in alte localitati montane din tara, cele mai favorabile conditii climatice pentru turism sunt in lunile august si septembrie, cand temperaturile au inca valori ridicate, numarul zilelor senine este cel mai mare, precipitatile sunt relativ reduse. De asemenea, conditii favorabile sunt pe culmile inalte in lunile decembrie si ianuarie cand, datorita plafonului de nori coborat, zilele senine sunt mai numeroase si vizibilitatea mare, iar stratul de zapada adesea abundent asigura conditii optime pentru sporturile de iarna.

Hidrografia

Complexitatea structurii petrografice, varietatea reliefului, clima dominant umeda, intinsele suprafete acoperite cu vegetatie de padure sunt principalele elemente care fac din muntii Tarcau o regiune bogata in ape, cu numeroase izvoare, paraie si rauri.

Principalele rauri ale masivului sunt:
Bistrita - cel mai important dintre raurile zonei, izvoraste dintr-un circ glaciar situat la aproximativ 1800 m, pe flancul nordic al masivului Ineu (2279 m) din muntii Rodnei. Pana la iesirea din munti, la Piatra Neamt, Bistrita strabate zone foarte diferite din punct de vedere geologic, morfologic si climatic, ceea ce explica marile variatii ale regimului hidrologic de la un sector la altul, complexitatea acestuia.

Principalii afluentii sunt: Lala, Tibau si Carlibaba.
Bicaz - izvoraste din lacul Rosu, la altitudinea de 970 m. Bicazul primeste apele Damudului, Ticos, Floarea si Secu.
Tarcau - este cel mai important dintre raurile autohtone ale muntilor Tarcau, cu cel mai intins bazin hidrografic. Principali sai afluenti sunt Tarcuta, Bolovanis, Brater si Ata.
Trotusul - este un rau caracteristic pentru muntii mijlocii si josi din Carpatii Orientali, cu alimentare pluvio-nivala. Primul afluent pe care-l primeste din muntii Tarcaului este Valea Rece, urmat de Bolovanis, Tarhaus si Sant, de asemenea mai primeste si pe Camanca.
Asau - prin lungime si orientare longitudinala, nord-sud, este comparabil cu Tarcaul. Bazinul hidrografic este simetric, cu numerosi afluenti, intre care Paraul Negru, Izvorul Alb, Agastinul, Barta si Chicera sunt cei mai importanti.
Din totalul celor opt lacuri antropice cate exista pe valea Bistritei, cele mai importante sunt: Pangarati, Vaduri si Doamna.

Vegetatia

Regiunea muntilor Tarcau apartine zonei forestiere, in cadrul careia se deosebesc doua etaje: a molidului (Picea excelsa) si a fagului (Fagus silvatica); secundar apare si vegetatia ierboasa.

Etajul molidului - reprezentat prin molidisuri pure, acopera mai bine de 50 % din suprafata, si anume partea inalta si de mijloc a principalelor culmi si masive montane. Reprezentativa pentru acest etaj este Rezervatia forestiera Gosman, situata pe versantul stang al paraului Gosman. Ea cuprinde un arborete natural de molid, brad si fag, in varsta de 140-260 ani, la care se adauga ulmul (Ulmus montana), paltinul (Acer pseudoplatanus), alunul (Corylus avellana), scorusul si altele.

Etajul fagului - mai restrans ca suprafata, coboara pana la 450-500 m. Alaturi de fag se pot intalni si exemplare rare de paltin si ulm, iar ca arbusti vonicerul (Evonymus europaea), socul rosu (Sambucus racemosa) si socul negru (Sambucus nigra), scorusul si alunul.

Vegetatia ierboasa - apar multe specii de plante cu flori, cum ar fi: omagul (Aconitum moldavicum), omagul galben (Aconitum lasianthum), omagul vanat (Aconitum toxicum), clopotelul (Campanula carpatica), albastrica (Campanula rotundifolia), ochiul boului (Chrysanthemum rotundifolium), breabanul (Cardiamine glanduligera), garoafa rosie (Dianthus tenuifolius), crucea voinicului (Hepatica transsylvanica), mierea ursului (Pulmonaria rubra), galbenelele de munte (Ranuculus carpaticus), brusturul negru (Symphytum cordatum), zada (Larix decidua ssp carpatica). Exista si un relict tertiar, vornicerul pitic (Evonymus nanus).

Unele specii sunt raritati, cu deosebita importanta stiintifica: tisa (Taxus baccata), bulbucii (Trollius europaeus), sangele voinicului (Nigritella rubra), iar altele au importanta economica - plantele medicale: arnica (Arnica montana), afinul (Vaccinium myrtilus), pojarnita (Hypericum perforatum), zmeurul (Rubus idaeus), coada soricelului (Achillea millefolium), musetelul (Matricaria chamomilla).

Fauna

In muntii Tarcau traieste o bogata si variata fauna de nevertebrate, specifica padurilor de molid si fag. Caracteristic acestei zone sunt pasarile precum: pescarelul verde (Alcedo ispido), pescarelul negru (Cinclus aquaticus), arinarul (Chrysomirtis spinus), gusa rosie sau caramidarul (Erithacus rubecula), muscarul sur (Muscicapa striata), mugurarul sau roschita (Pyrrhula pyrrhula) si botgrosul (Coccothraustes coccothraustes), pitigoiul cucuiat (Parus cristatus), pitigoiul de munte (Parus atricapillus), pitigoiul vargat (Parus coeruleus), pitigoiul de sat (Parus major), ciocanitoarea verde sau ghionoaie (Picus viridis), ghionoaia sura (Picus canus), coicanitoarea pestrita (Dendrocopos major), ciocanitoarea de gradini (Dendrocopos syriacus), ciocanitoarea de munte (Dendrocopos leucotus), precum si vrabiile (Passer domesticus), porumbelul salbatic (Columba palumbus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), buha (Bubo bubo), cucuveaua (Athene noctua), gaia (Milvus milvus), erete (Falco vespertillus), pasarea de jir (Melanocorypha leucoptera), corbul (Covus corax), mierla neagra sau sura (Turdus merula), mierla de padure sau gulerata (Turdus torquatus) si sturzul popesc (Turdus viscivorus).

Intre vertebratele mici nu lipsesc reptilele, ca de exemplu salamandra (Salamandra salamandra), vipera comuna (Vipera berus), soparla de munte (Lacerta vivipara) si mai rar tritonul carpatic (Triturus montandoni). De asemenea, rare sunt broasca raioasa verde (Bufo viridis), brotacul (Hyla arborea), broasca cafenie (Rana arvalis) si broasca rosie (Rana temporaria).

Apele Tarcaului, Asaului si celorlalte rauri care tranverseaza masivul Tarcau sunt bogate in pastrav indigen (Salmo trutta fario), zglavoaca (Cotus gobio), boistean (Phoxinus phoxinus), moioaga (Barbus meridionalis), porcusorul (Gobio uranoscopus frici), lipanul (Thymallus thymallus) precum si in fantanel (Salvelinus fontinalis).

Mamiferele desi mai putin numeroase si variate, confera peisajului muntilor Tarcau o lumina aparte. Aici se poate vedea ursul (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), rasul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), veverita (Sciurus vulgaris), parsul cenusiu (Glis glis), parsul de alun (Muscardinus sylvaticus), precum si lupul (Canis lupus) si vulpea (Canis vulpes).