Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Echipamentul necesar practicarii speologiei

Postat de: moderator, ultima actualizare: 02 Octombrie 2012

Echipamentul necesar practicarii spelogiei este complex si el poate fi individual sau colectiv. Calitatea sa si modul de utilizare nu trebuie subestimat deoarece de el depinde parcurgerea in securitate a unei pesteri.

Combinezonul are un rol de baza si el protejeaza speologul impotriva frigului, umiditatii, frecarii, a contactului acestuia cu mediul cavernicol. Combinezonul trebuie sa fie pe talie, corect croit pentru a nu impiedica miscarea, impermeabil, rezistent la uzura, prevazut cu fermoare lungi cu deschidere din ambele capete si eventual sa aiba buzunare pentru a depozita diverse lucruri mici. Materialele utilizate pentru realizarea combinezonului sunt in general textil sintetice placate cu cauciuc, PVC sau poliuretan.

Manusile protejeaza mainile speologului impotriva ranirii, argilei, frecarii apei reci etc. Mai mult sau mai putin utilizate ele trebuie sa fie impermeabile, calduroase (fara a conduce la transpiratia mainii), rezistente la uzura etc.

Imbracamintea de corp asigura protectia termica a speologului si de aceea trebuie sa fie calduroasa. Materialul cel mai indicat este Polar-tek-ul sau orice alt material textil natural. Ea trebuie sa absoarba transpiratia, sa nu-si piarda calitatile termoizolante cand este ud, sa se muleze pe corp, sa nu aiba capse, cute sau alte proeminente care pot deranja.

Casca este indispensabila oricarei deplasari intr-o pestera deoarece ea protejeaza capul impotriva caderilor de pietre si a contactului cu roca in cazul caderilor. Casca trebuie sa fie din mase plastice armate, cu o greutate de 400-500 g impreuna cu sistemul de iluminat, sa fie usoara, comoda, rezistenta la socuri, sa aiba un sistem de prindere jugulara in “Y” cu prindere transversala la spate, sistemul de prindere sa fie reglabil, sa aiba o culoare usor vizibila etc. Sistemele de iluminat de pe casca sa fie montate astfel incat sa nu afecteze echilibrul acesteia pe cap si nici structura de rezistenta. Calota craniana nu trebuie sa vina in contact direct cu calota castii.

Sistemul de iluminat cel mai indicat este cel mixt: electric si acetilenic, cu prindere piezoelectrica. Lumina acetilenica este o lumina vie, linistitoare si foarte buna la o inaintare normala ea radiind in toate directile, pentru ca cea electrica sa faca vizibila profunzimea datorita concentrarii fascicului luminos. Lumina electrica este folosita cu predilectie ca sistem de rezerva.

Montarea sistemului mixt se face pe casca. Alimentarea becului acetilenic se face de la o lampa de carbid, montata la brau, prin intermediul unui furtun, iar sistemul electric este alimentat de la o baterie sau de la un acumulator (de regula de 4,5 V montat la spatele castii). Sistemul de aprindere pizoelectric este mult mai comod pentru aprinderea acetilenei fara a ne da casca jos din cap.

Lampa de carbid este prevazuta cu doua compartimente. Unul folosit ca si rezervor de apa, prevazut cu un robinet prin care reglam cantitatea de apa care ajunge la carbid si un alt compartiment in care este stocat carbidul si unde are loc reactia intre acesta si apa. Cele doua compartimente trebuie sa fie etanse, usor de cuplat si rezistente la socuri. Controlul marimii flacarii se face cu ajutorul robinetului rezervorului de apa. Acesta poate fi in permanenta deschis, o tura sau doua, pentru a asigura o flacara constanta, sau deschis din timp in timp. O cantitate prea mare de apa in compartimentul carbidului duce la generarea unei cantitati mari de acetilena, iar presiunea prea mare poate duce la stingerea flacarii. Este indicat sa avem de rezerva un brener cu noi (chiar si un bec) precum si un desfundator (sarme de diferite dimensiuni) pentru a dezobtura orificiile lampii sau brenerului.

Hamul este piesa de baza a echipamentului individual deoarece prin intermediul ei speologul este suspendat in coarda. Acesta este confectionat din chinga din material sintetic lata de 4-5 cm si trebuie sa aiba urmatoarele calitati:

- sa sustina greutatea corpului fara a provoca dureri
- sa fie usor
- sa fie reglabil
- sa fie rezistent la frecare

Impreuna cu hamul se mai foloseste si vesta, sau centura de piept, care are rolul de a mentine blocatorul cat mai aproape de corp, pentru a usura inaintarea pe coarda. Poate fi confectionata din chinga lata de 2 cm si trebuie sa fie reglabila pentru a putea fi stransa cat mai aproape de corp in momentul urcarii pe coarda, pentru ca in celelalte momente s-o purtam detensionata. Pentru o mai usoara fixare si detasare a vestei ea poate fi prinsa de blocator printr-o veriga rapida de tip “delta”.

Veriga rapida a hamului are o forma triunghiulara sau semirotunda (cea din urma fiind mai practica deoarece nu mai aglomereaza materialele in partea superioara a ei). Are un diametru de 10 mm si o mare rezistenta (2000-4500 kg, cu surubul inchis), fiind fabricata din otel, otel inoxidabil sau zicral. Ea serveste la prinderea hamului si a celorlalte piese de ham si este prevazuta cu un surub care trebuie mereu tinut inchis.

Exista numeroase modele de coboratoare dar cel mai utilizat este modelul Dressler cu role, din randul caruia au aparut mai multe varietati (autoblocant, cu bolt suplimentar de franare etc.). Acest dispozitiv este folosit pentru coborarea pe coarda in rapel si permite un control foarte usor asupra vitezei de coborare cu ajutorul mainii cu care tinem coarda dinaintea carabinierei de frana, miscand mana in plan vertical. Pentru o oprire temporara putem bloca coboratorul cu ajutorul unei semichei pentru ca, cu o cheie sa ne oprim mai mult timp. Coboratorul trebuie sa fie usor si rezistent la frecare fata de coarda sau la diverse socuri. Dupa o perioada de timp rolele acestuia se pot uza dar exista posibilitatea de a le roti pentru a-l putea utiliza din nou, sau le putem schimba. Tot pentru coborarea pe coarda putem folosi si optul de rapel dar prezinta inconvenientul rasucirii corzii ceea ce poate crea neplaceri in cazul fractionarii corzilor.

Blocatoarele se aleg in functie de posibilitati si de metoda de urcare pe coarda. Cele mai des utilizate sunt blocatoarele Petzl “Croll” si “Ascension”. Un blocator trebuie sa prezinte urmatoarele calitati:

- sa fie sigur pe orice fel de coarda (argiloasa, umeda, inghetata)
- sa amortizeze socurile fara a deteriora coarda
- permite introducerea si scoaterea rapida a corzii
- poate fi folosit pe corzi cu diametre diferite
- poate fi folosit la autoasigurare

Blocatorul tip "Croll" este prins de ham, prin intermediul verigii cu prindere rapida, iar pozitia sa este la nivelul pieptului fiind fix. Blocatorul tip “Ascension” este detasabil iar de manerul lui este atasata o cordelina (pedala) care permite ancorarea acestuia de picior.

Cele mai utilizate metode de urcare pe coarda folosesc doua blocatoare. Principiul de urcare consta in culisarea si blocarea alternativa a blocatoarelor in functie de solicitare. Metoda DAD este cea mai indicata si consta in: Croll-ul este prins de ham la nivelul pieptului; in blocatorul Ascension este fixata pedala, cu ajutorul unei carabiniere, care trebuie sa fie suficient de larga pentru a putea introduce ambele picioare in ea. Inaintarea se face impingand blocatorul cu maner odata cu flexarea picioarelor, greutatea fiind preluata de Croll; apoi ne ridica calcand in pedala folosindu-ne de forta picioarelor si nu a mainilor, greutatea fiind preluata in acest moment de blocatorul cu pedala, coarda culisand in Croll.

Lonja este o piesa a echipamentului individual si face legatura dintre speolog si punctele de siguranta de pe parcursul unei verticale. Lonja are doua segmente, unul mai scurt si unul mai lung, si trebuie sa reziste unei eventuale caderi de factor 2 a unui speolog fiind realizata din coarda dinamica. Putem realiza o lonja dintr-o bucata de coarda de 2,5 m lungime ale carei capete vor fi terminate cu un nod opt, cu o bucla cat mai scurta in care vor fi introduse doua carabiniere fara surub. Un al treilea nod opt, realizat in partea mediana a corzii, va servi la prinderea de veriga rapida a hamului.

Carabinierele strict necesare echipamentului individual sunt in numar de 6, doua fiind fara surub si se folosesc la lonje iar celelalte 4 cu un surub si se folosesc la blocatoare, coborator, pentru frecarea suplimentara a corzii la rapel. Ele sunt de o mare varietate ca forma si material de constructie. Cele din otel se comporta cel mai bine in subteran dar sunt mai grele pe cand cele din duraluminiu se uzeaza mai rapid. Carabinierele trebuie sa aiba rezistente mari la sarcini sau la socuri (intre 600 si 4500 kg, normele UIAA precizand rezistenta la rupere de 2200 kg pe axa mare, respectiv 450 kg pe axa mica) iar forma lor poate fi trapezoidala sau ovala, cu surub sau fara.

Coarda este un element de baza in tehnica speologica si alpina si este confectionata din fibre sintetice (poliester, poliamida etc.), fibre care-i confera o rezistenta sporita, nu putrezesc in mediu umed, au o rezistenta mare la uzura si au o greutate mai mica.

Coarda se prezinta sub forma unui fascicol de fire impletite in sensuri opuse (toroane) imbracate intr-o teaca de protectie (camasa). Toroanele asigura pana la 60% din structura de rezistenta a corzii si sunt protejate impotriva uzurii de catre camasa. In momentul in care camasa corzii este puternic scamosata, datorita uzurii accentuate, coarda trebuie schimbata. De asemenea, coarda imbatraneste in timp, astfel incat dupa 4-5 ani nu mai prezinta siguranta, chiar daca coarda respectiva nu a fost utilizata.

Corzile folosite in speologie sunt statice, mai rigide, care se intind foarte putin sub sarcina, coeficientul lor de elasticitate fiind de 1-4 %. Ca atare, socurile sunt preluate brusc de catre aceasta coarda punand in pericol integritatea fizica a speologului. Coarda de speologie trebuie sa aiba dimensiuni cuprinse intre 10 si 12 mm iar lungimea ei variaza, in functie de necesitati. Este indicat sa nu aiba lungimi mai mici de 45 m.

Pe langa coarda statica in speologie mai sunt utilizate:

- semicorzi, diametrul intre 8-9 mm
- cordeline, diametrul intre 3-7 mm
- chingi de 2,5 sau 5 cm latime.
- bucle din corzi dinamice sau statice

Acestea sunt utilizate in TSA-doare pentru autoasigurari sau asigurari de alte echipamente. Coarda trebuie in asa fel impachetata si transportata pentru a prevenii inodarea ei ceea ce face ca la derulare sa se amestece si inoade mai tare.

Nodurile reduc rezistenta corzii in medie cu 50% dar fara ele nu vom putea utiliza corzile in tehnica TSA. Exista o mare varietate de noduri dar cele mai importante sunt urmatoarele, noduri pe care este obligatoriu sa le cunoastem destinatia si executia.

Optul este cel mai folosit nod in speologie si alpinism. Se realizeaza efectuand cu bucla corzii o tura si jumatate introducand-o apoi in bucla externa. Acest nod este usor de realizat si determina o repartitie uniforma a tensiunilor din coarda in intregul nod. Trebuie sa avem grija ca firele de coarda sa nu se suprapuna existand altfel riscul ruperii corzii in sarcina.

Nodul opt este utilizat pentru legarea in coarda, legarea a doua corzi (optul prin urmarire), pentru autoasigurare sau legarea altor piese de echipament etc.

Derivand din nodul opt se poate realiza nodul iepure, nod folosit in special pentru amarajele in “Y”. Unghiul celor doua ramuri nu trebuie sa depaseasca 120o, cand se folosesc amaraje naturale sau inele, iar daca se folosesc plachete, atunci nu trebuie sa depaseasca 90o. Nodul este foarte rezistent dar necesita ceva mai multa coarda. De asemenea, in cazul in care nu avem ham si suntem obligati sa coboram cu ajutorul corzii, cele doua bucle rezultate ale acestui nod nod fi utilizate drept ham iar capatul corzii, care va fi lasat mai lung, poate fi utilizat drept centura. Bineinteles ca este incomod dar poate fi util in caz de necesitate.

Nodul semicabestan este un nod de asigurare a capului de coarda sau a secundului in timpul unei escalade. Confectionarea lui se face doar pe o carabiniera cu surub ovala, tip para, prinsa in amaraj. Cu putin efort este redusa viteza de coborare a persoanei asigurate sau chiar oprita. Se poate schimba sensul directiei de asigurare printr-o simpla rasucire a nodului nefiind necesara scoaterea acestuia din carabiniera.

Nodul cabestan este un nod de autoasigurare, folosit in special la escalade. Este foarte simplu si usor de realizat. De asemenea, poate fi folosit la fractionarea balustradelor, atunci cand se impune economisirea corzii.

Nodul Prusik este folosit tot pentru autoasigurare si are proprietatea de a se bloca sub sarcina. In schimb el nu poate fi deblocat sub sarcina. El poate fi simplu sau dublu, prin infasurarea in jurul unei corzi. Daca este infasurat concomitent pe o coarda si pe o carabiniera devine nodul Ronsdorf. El are avantajul ca poate fi mutat mai usor pe coarda, iar in cazul folosirii la rapel si a blocarii accidentale, poate fi deblocat usor.

Articol vizualizat o data


Articole din categoria Speologie


Asociatii si cluburi de speologie din Romania Denumire: Federatia Romana de Speologie Acronim: FRS Anul infiintarii: 1994 Adresa de corespondenta: Casa Academiei, Institutul de Speologie Emil Racovita, Calea 13 septembrie nr. 13, sector 5, cod postal 050711, Bucuresti Telefon: Cristina Ianc (presedinte): 0745/090223, Anamaria Hulban ... DETALII
Lista de email-uri a cluburilor de speologie din Romania Federatia Romana de Speologie (FRS) office@frspeo.ro, violascu@spelemat.ro, calin.voda@crim.ro Asociatia de Turism si Ecologie TRASCAU CORP Zlatna trascaucorp@hotmail.com, trascaucorp@gmail.com Asociatia Speologica Speowest Arad (ASSA) speowest@yahoo.com Centrul Zonal Ecologic ... DETALII
Cantece Speo Atentie!!! Aceste cantece se canta numai cu respectarea urmatoarelor conditii: - o bere Hategana in fiecare mana - foc de tabara - pesteri in apropiere - fete pe genunchi - bere de rezerva etc. Cavaleri ai Mesei Rotunde Cavaleri ai Mesei Rotunde Sa vedem daca-i vinul bun sau nu (de doua ... DETALII

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!