HARTA. REPREZENTARE SI COMPONENTE CARTOGRAFICE.
Exista patru componente care fac ca o harta sa devina utila:
- scara;
- reprezentarea Nordului;
- semnele conventionale;
- o metoda pentru a marca inaltimile.
SCARA hartii reprezinta raportul dintre o distanta masurata intre doua puncte pe harta si distanta reala, masurata intre aceleasi puncte, in teren.
La scara de 1:10.000, un centimetru masurat pe harta va reprezenta 10.000 cm (100 m) distanta in teren. Scara se gaseste notata pe marginea hartii, intr-unul dintre cele trei moduri descrise mai jos:
- relatie - ex. 1 km (pe teren) = 10 cm (pe harta);
- raportul reprezentativ - ex. 1:10.000;
- scara lineara - divizata in kilometri, dintre care unul este subdivizat in sute de metri.
REPREZENTAREA NORDULUI
Hartile se bazeaza intotdeauna pe Nordul geografic, adica linia Nordului este considerata ca fiind dreapta care uneste un anumit punct de pe suprafata globului terestru cu Polul Nord geografic.
Pe de alta parte, acul magnetic al busolei este atras de centrul magnetic al Pamantului, asa numitul Pol Nord Magnetic, aflat undeva in Golful Hudson si care se deplaseaza lent in fiecare an. Unghiul format intre directia Polului Nord Geografic si cea a Polului Nord Magnetic se numeste "declinatie magnetica" si masoara, in prezent, cca. 8? vest. Declinatia se micsoreaza cu aproape 1?, la fiecare 7 ani. In spatii relativ mici, acest unghi nu prezinta importanta, insa pentru distante considerabile sau in cazurile in care se impune o acuratete deosebita, el trebuie luat in calcul iar masuratorile trebuie corectate cu valoarea declinatiei magnetice "la zi".
Nordul geografic este reprezentat pe harta printr-o sageata plasata undeva pe cadrul ei. Ea este uneori, secondata de o linie intrerupta, care reprezinta directia Nordului magnetic, intre ele fiind marcat unghiul declinatiei magnetice. Daca sageata indicatoare lipseste, se presupune ca marginea hartii este orientata de la Sudul geografic (partea de jos) catre Nordul geografic (partea de sus).
REPREZENTAREA INALTIMILOR
Harta pe care o privim este plana, insa nu si terenul pe care ea il reprezinta.
Cea mai utila si mai des folosita imagine a reliefului din realitate este cea a contururilor sau a curbelor de nivel. Curba de nivel este o linie care uneste toate punctele aflate la aceeasi inaltime fata de nivelul marii (considerat ca altitudine 0). De regula, curbele de nivel sunt marcate pentru fiecare 100 m, astfel incat un punct reprezentat intre liniile de 500 si 600 inseamna ca are o altitudine absoluta intre 500 m si 600 m.
Exista si harti cu linii de contur pentru fiecare 20 m, sau cu linii de contur de 100 m iar avand pentru anumite portiuni, cu un relief special, curbe de nivel ajutatoare, de 50 m. Metoda contururilor permite o apreciere exacta a reliefului reprezentat pe harta.
Sistemul de culori - indica altitudinea printr-o coloratie pornind de verde deschis, continuand cu nuante din ce in ce mai inchise, trecand la maro deschis si apoi din ce in ce mai inchis (reprezentand inaltimi mici si respectiv, altitudini din ce in ce mai mari).
DISTANTE DE VIZIBILITATE ALE REPERELOR PE TEREN
15 km - Cosurile fabricilor, turlele bisericilor, cladiri inalte
5 km - Casele izolate
3 km - Cosurile pe pe acoperisurile caselor
2 km - Pomii izolati si oamenii
1 km - Trunchiurile copacilor
300 m - Culorile hainelor
70 m - Ochii, nasul, degetele unui om.
ORIENTAREA HARTII CU AJUTORUL BUSOLEI
Se foloseste pentru cazurile in care se ia in calcul valoarea declinatiei magnetice:
1. Se roteste rama mobila pana cand gradatia corespunzatoare valorii declinatiei magnetice intalneste sageata unghiului de mars.
2. Se aseaza busola pe harta, astfel incat marginea ei sa fie paralela cu linia Nordului geografic reprezentat pe harta, iar sageata unghiului de mars sa fie orientata catre Nordul hartii.
3. Se rotesc harta si busola impreuna, pana cand jumatatea rosie a acului magnetic se suprapune cu sageata Nordului reprezentata pe baza circulara si indica Nordul de pe rama mobila.
In acest moment harta este, practic, corect orientata.
GASIREA UNGHIULUI DINTRE O DIRECTIE DE PE HARTA (DE LA PUNCTUL A LA B) SI DIRECTIA NORD SAU CALCULAREA AZIMUTULUI PUNCTULUI B
1. Se traseaza o linie care sa uneasca punctele de plecare (A) si respectiv de sosire (B).
2. Se plaseaza busola pe harta, astfel incat marginea ei sa se suprapuna cu linia care uneste cele doua puncte, iar de sageata unghiului de mars sa fie orientata spre punctul pe care il consideram "de sosire".
3. Se roteste rama mobila pana cand liniile paralele ale bazei circulare sunt paralele cu directia Sud - Nord a hartii, iar sageata Nordului din baza este orientata catre Nordul hartii.
4. Valoarea, in grade, indicata de sageata unghiului de mars pe rama mobila reprezinta azimutul punctului B (de sosire) - marimea unghiului realizat de dreapta AB cu directia Nord.
ORIENTARE PRIN MIJLOACE NECONVENTIONALE
• cu ajutorul ceasului (cu limbi indicatoare, nu cu afisaj electronic) si al soarelui. Se tine ceasul orizontal cu limba mica (cea care indica ora) indreptata in directia in care se afla soarele. Bisectoarea unghiului format de: directia limbii mici si directia imaginara ce trece prin centrul ceasului si ora 12 de pe cadran, indica directia Sud.
• cu ajutorul musuroaielor: de cartita, la care intrarea este orientata spre Nord sau de furnici, la care intrarea este orientata spre Sud;
• cu ajutorul brazilor la care iarna zapada se aduna mai multa spre Nord si se topeste mai repede spre Sud; iar rasina este mai abundenta spre Sud;
• muschiul creste mai mare in partea de Nord a copacilor, stancilor, peretilor stancosi izolati;
• pozitia Stelei Polare indica Nordul;
• la ora 12.00 Soarele indica Sudul (rasare de la Est, apune la Vest);
• in partea de Nord a poienilor din padure, iarba este mai deasa decat pe cea de Sud;
• cand Luna este in crestere la ora 18.00 arata Sudul, iar la ora 24.00 indica Vestul;
• altarul bisericilor este catre Est;
• coaja copacilor este mai groasa in partea de Nord;
• inelele de crestere ale copacilor sunt mai apropiate intre ele in partea nordica;
• furnicile isi fac musuroaiele in partea de Sud a obiectelor mai mari;
• intrarile in cuibul pasarilor sunt directionate catre Sud.
Articol vizualizat o data
Lista comentarii