Logo parteneri   |   Despre noi   |   Membri   |   Regulament   |   Copyrights   |   Contact
CAUTARE
LIKE US
online
Asociatia TuristMania
Cabane si Refugii
Cluburi montane
Salvamont Romania

Smardarul - Rhododendron kotschy

Postat de: moderator, ultima actualizare: 20 Aprilie 2024

Rhododendron (din grecescul: rhodos=trandafir, si dendron=arbore) este un gen numeros (peste 800 de specii) de plante (arbori si arbust) din familia Ericaceae orginar din estul Asiei si, in ciuda numelui alternativ de bujor de munte, nu trebuie confundat cu bujorul propriu-zis (Paeonia officinalis) care face parte dintr-o alta familie botanica, respectiv cea a Ranunculaceelor. Un alt nume popular este cel de cocozar.

Dintre plantele lemnoase, in zona alpina din Romania se gasesc aproape numai tufe taratoare, care formeaza adesea adevarate paduri pitice. Cei mai raspanditi arbusti din aceasta zona sunt: jneapanul, ienuparul pitic, aninul de munte, salciile pitice, smardarul (sau rododendronul), merisorul, afinul, coacaza.

Tufarisurile de smardar nu depasesc 30-50 cm inaltime. Specia apare in raristile din etajul inferior, dar cea mai mare dezvoltare o are in acest etaj, mai ales pe culmile interioare si culmile nordice, pe versantii insoriti, pe soluri sarace, acide. Acoperirea cu zapada in timpul iernii asigura protectia contra gerului, dar o conditie importanta este aceea ca zapada sa se topeasca repede, pentru a nu se reduce durata sezonului de vegetatie. Smardarul este uneori insotit de afin (Vaccinium myrtillus) si merisor (Vaccinium vitisidaea).

Uneori tufele de smardar acopera complet solul. Alteori covorul este intrerupt si smardarul vegeteaza in palcuri, fasii sau formeaza trepte de-a lungul coastei. Spatiile dintre tufe sunt ocupate cu specii din pajistile subalpine sau de palcuri de azalee de munte (Loiseleuria procumbens). In alte zone (coastele si seile puternic vantuite) Loiseleuria procumbens formeaza covoare dese si scunde, continue sau intrerupte de eroziuni eoliene.

Fiind o planta care creste in conditii climaterice si de relief foarte specifice, el nu tolereaza transplantari, lucru care face imposibila introducerea acestuia in gradini. Frumusetea florilor sale - care emana un miros si o aroma asemanatoare visinelor - si care apar de obicei pe la sfarsitul lunii iunie si la inceputul lunii iulie, si raritatea sa, face ca smardarul sa fie o planta ocrotita si protejata ca atare.

Smardarul este peren si isi pastreaza frunzele verzi tot timpul anului. Infloreste in iunie-iulie si, uneori, inca o data toamna. Are numeroase ramuri neregulat incovoiate. Frunzele sunt ingramadite la varful ramurilor au forma ovala sau eliptica, de 1-2,5 cm lungime, scortoase, pe fata de un verde intunecat, lucitoare, pe dos cu numeroase puncte ruginii, cu marginile putin rasfrante in jos.

Florile sunt de un rosu-roz aprins, placut mirositoare, asezate in manunchi pe codite scurte, cu un caliciu foarte scurt si o corola formata dintr-un tub cu cinci diviziuni. Florile sunt organizate in asa fel incat sa se evite fecundatia cu propriul polen. Altfel, se dezvolta mai intai staminele care produc polenul de timpuriu, cand stigmatul (varful pistilului) nu este inca in stare de a primi polenul, intr-o a doua faza se dezvolta si stigmatul care acum poate primi polen de la alta floare. Prin aceasta dezvoltare succesiva a celor doua organe sexuale, se asigura o polenizare incrucisata, mai avantajoasa pentru perpetuarea speciei.

Florile sunt polenizate numai de bondari cu trompe lungi, putand ajunge la nectarul din fundul tubului corolei. O serie de peri care se gasesc pe gatul corolei si pe stamine nu ingaduie patrunderea insectelor mici care ar incerca sa ia nectarul fara a indeplini polenizarea.

Adeseori pe frunze se gasesc niste umflaturi carnoase rosietice sau galbene, pana la marimea unei cirese. Acestea sunt “gale” care se produc in urma patrunderii in frunze a unei ciuperci microscopice care excita tesuturile si produce dezvoltarea lor anormala.

Dintre numeroasele specii de Rhododendron, aceasta este singura care creste in muntii nostri, in zona alpina si subalpina, in goluri de munte, pe coaste si pe brane.

Planta este putin pretentioasa la hrana, crescand pe soluri sarace, neprielnice multor altor plante. In schimb, este gingasa fata de geruri, varfurile tulpinilor degerand in mod obisnuit in iernile aspre si fara zapada. Iata de ce smardarul se intinde numai pe acele locuri care sunt acoperite de zapada in timpul iernii, evitand crestele batute de vant si dezgolite de zapada. Pe de alta parte, nu-i priesc nici locurile in care zapada se aduna in cantitati prea mari si se topeste prea tarziu, scurtandu-i timpul necesar completei sale dezvoltari.

Florile smardarului au proprietati tamaduitoare pentru numeroase afectiuni, facand din acesta un adevarat panaceu. Ele sunt mucilaginoase si contin aminoacizi esentiali. Alti componenti activi sunt cristalele microsublimate si polifenolii.Din florile sale, aidoma petalelor trandafirului se prepara siropuri, dulceata si ceaiuri medicinale.

Smardarul a fost pus in evidenta si clasificat pentru prima oara de botanistul austriac Theodor Kotschy (1813-1866), si de asemenea de maghiarul Lajos von Simonkai (1851-1910).

Rhododendron este un gen foarte larg raspandit, in intreaga emisfera nordica exceptand zonele uscate si in emisfera sudica in Asia de sud est si in nordul Oceaniei. Specia are cea mai mare diversitate in muntii Himalaya, in centrul Nepalului si in muntii din Indo-China, Coreea, Japonia si Taiwan. Numeroase specii sunt si in zona tropicala din sud-estul Asiei si nordul Australiei, cu 55 specii cunoascute in Borneo si 164 in Noua Guinee. Mai putine specii sunt intalnite in America de Nord si Europa iar in America de Sud si Africa nu au niciun reprezentant.

Rhododendron arboreum (Lali gurans) este planta nationala a Nepalului, iar Rhododendron niveum este copacul national in Sikkim, India. 

Articol vizualizat de 5822 ori


Alte articole din categoria Flora si fauna


Capra neagra - Rupicapra rupicapra Capra neagra este "cel mai batran mamifer" existent pe teritoriul tarii noastre, supravietuind tocmai din Cuaternar, perioada "Marii Glaciatiuni". Mediul prielnic in care aceasta specie isi duce viata de zi cu zi il constituie muchiile de prapastii, rapele si stancariile ... DETALII
Lupul - Canis lupus Lupul apare in istoria si mitologia multor popoare din spatial indo-european. De la legendara lupoaica ce i-a hranit pe cei doi frati intemeietori ai Romei antice, continuand cu steagurile de lupta in forma de cap de lup ale stramosilor nostri dacii, pana la legile instituite de primul mare ... DETALII
Ursul brun - Ursus arctos Desi raspandit in toata regiunea holarctica, pentru romani ursul brun este un animal prin excelenta romanesc. Prezent in folclor din cele mai vechi timpuri, amintit de Mircea Eliade ca totem al unora dintre calugarii luptatori daci, ursul a devenit o figura legendara, privit cu teama si admiratie ... DETALII
Garofita Pietrei Craiului - Dianthus callizonus A produs prin raritatea ei o vie nedumerire in randul oamenilor de stiinta; planta nu este intalnita in nici unul din masivele muntoase invecinate si nici nu se aseamana cu vreuna din garofitele din Europa, intrunind caracterele a doua grupe sistematice ale genului: "Alpini" si ... DETALII
Fazanul - Phasianus colchicus Fazanul (Phasianus colchicus) este cea mai importanta pasare din avifauna noastra cinegetica, prin raspandirea ei si crestarea numerica. Masculul are o coada lunga bifurcata, iar penajul auriu cu pene pestrite alb cu negru, sau galben cu cenusiu. Capul este albastrui cu reflexe verzui. Femela ... DETALII

Lista comentarii

Trebuie sa fiti logat
pentru a putea adauga comentarii!